LA TEJGHEA: Editură pe măsură

Am întrebat odată o poetă: tu scrii acest volum în ideea publicării lui? Iar răspunsul a fost pe măsură: bineînțeles că pentru publicare, doar nu-l scriu să-l țin în sertar.

În scris, pornim de la un mesaj personal pe care am vrea să-l facem public. Iar principalul element e publicarea acestuia, cu ajutorul unei edituri. Cum se dezvoltă această relație? În ce condiții se predă ștafeta de la autoare/autor la public, prin editură? Cum triază editurile manuscrisele care văd lumina zilei? Cine direcționează și cizelează o cultură literară, scriitorii sau editurile? Se publică ce se citește, se citește ce se publică? Există un “loc de joacă” unde acestea două își dispută altitudinea, ca pe un balansoar?

Ne interesează și relația pe care o are autoarea/autorul cu editura. Cum alege o editură? Se trăiește din cultură sau artă? Care sunt subiectele care vând? Cum se alege ce e important și ce nu?

Vom vorbi în jurul acestor teme, și nu numai, în numărul următor al Prăvăliei culturale. Așa cum v-am obișnuit, așteptăm propunerile și textele voastre pe adresa de mail: prăvăliaculturală2017@gmail.com până în septembrie! Vacanță plăcută și lecturi pe măsură!

BOABE PENTRU PĂSĂRI SĂLBATICE

LORENA PURNICHI: Extrag rădăcina pătrată a dramei

ANTONIO BUX: Condorul semantic/Il condor semantico (traducere din italiană de Daniela Mărculeț)

ALBA GNAZI: Uterica (traducere din italiană de Daniela Mărculeț)

ALEKSANDR PUȘKIN: EVGHENII ONEGHIN, fragmente (traducere din rusă de Diana Jalbă)

GABRIELA HUREZEAN: javra memoriei scapă mereu (introducere de Mihók Tamás)

SVETLANA CÂRSTEAN: The Vise Flower / Floarea de menghină, by Svetlana Cârstean (traducere în engleză de FLORIN BUZDUGAN)

MONICA MANOLACHI: Gramofonul din Alep

Foto: Magda Bistriceanu Simian

Colocviul Internaţional de Limbă şi Literatură Catalană

ADINA MOCANU: Incursiuni ale limbii și literaturii catalane la București

IZASKUN ARRETXE: „obiectivul principal e ca literatura catalană să fie cunoscută și primită peste tot în lume” (interviu de Adina Mocanu)

FRANCESCO ARDOLINO: „trebuie să înlocuim cuvântul „canon” cu un cuvânt care pune mai mult accent nu atât pe valoarea fiecărei lucrări, ci mai degrabă pe strategia globală a propunerii” (interviu de Adina Mocanu)

LA TEJGHEA

dacă mi-ar fi îndestul frică
(frica e iluminare),
aş ajunge.
(Mariana Codruț – frica e iluminare…)

 

Ce condiții îți pune lumea/societatea? De ce și de cine ne e frică? Ce ne produce frică? Cum se construiește frica astăzi? Cum se creează imaginarul fricii? Cum se transformă frica în discursuri sociale, politice, economice? Ce instrumente avem ca să o combatem? E normal să ne fie frică? Cine sunt cei care ne produc teamă, frică? Cine ne controlează și ne domină? Practic, de ce avem frică?

Vă invităm la o discuție în jurul acestei teme. Așteptăm răspunsurile, creațiile și fricile voastre până la sfârșitul lunii februarie, pe adresa redacției: pravaliaculturala2017@gmail.com. 

 

Foto: Magda Bistriceanu Simian

BOABE PENTRU PĂSĂRI SĂLBATICE

MIOARA BĂLUȚĂ: vom rezista până la capăt

ALEXANDRA NEGRU: am acoperit cu dragostea noastră gura unei vrăjitoare

ANCA BUCUR: Limbajul vernacular

EMILIA ZĂINEL: șuruburi uzate, căzute sub fiarele unse

LUMINȚA AMARIE: unde este acasă pentru un om ce n-a trăit. decât cu ranița în spate. un soldat fără război.

MATTIA TARANTINO: cadavre împleticite în fetișul florilor/ corpi aggrovigliati alla mania dei fiori (traducere de Dana Cora)

RĂZVAN ANDREI: ne turnam visul în matrițe grele, pirotehnice, de stronțiu

CRISTINA ISPAS: se poate spune că lumea ta a dispărut

LAURA DAN: un animal privit prin luneta unei puști de vânătoare

VLAD SERDARIAN: se aude din capul străzii lama patinatorului

MINA DECU: pe scoarțe cerebrale e un circuit necunoscut

IOANA VINTILĂ: durerea cronică devine treptat un dihor

COSMINA MOROȘAN: riscăm absolutizând cu măsură

 

Foto: Magda Bistriceanu Simian

Școala de Vară de la Telciu

Timp de 8 zile (12-20 august), la Telciu s-au desfășurat 12 cursuri și ateliere coordonate Daniela Gabor, Tanja Ostojić, Julia Roth, Manuela Boatcă, Anca Pârvulescu, Ovidiu Țichindeleanu, Cornel Ban, Juan Francisco Gamella, Victoria Stoiciu & Vlad Petri, Corina Tulbure, Bogdan Popa & Nicolae Emanuel Dobrei. Cursurile au fost completate de o serie de activități în comunitate, cum ar fi prezentarea a trei spectacole de teatru: Miracolul de la Cluj (r. David Schwartz), Țuhaus (r. Claudiu Lorand Maxim) și Amintiri din Epoca de Școală (Radu Apostol & Mihaela Michailov). În acest an, cu ajutorul Cinemobilului au fost proiectate filme documentare, artistice și animații pentru cei mici. Sub egida școlii de vară, în paralel cu activitățile din Telciu, au avut loc proiecții de filme pentru copii și adulți la Bichigiu și Romuli. Cei mici, din Telciu, localitățile vecine sau veniți la școala de vară cu părinții, au participat la 4 ateliere: introducere în film documentar cu regizorul bistrițean Vlad Petri, pictură murală cu Lucia Mărneanu, desen narativ și modelaj în lut cu Maria Brudașcă și Vanessa Singenzia și un atelier de percuție cu Ion Bragă și Codruța Cojoc. La programul de rezidențe „Școală, școală, nu muri!” au participat artistele Mihaela Michailov și Katia Pascariu, iar în cadrul proiectului „Culese din Telciu” scriitorul Vasile Ernu împreună cu ilustratoarea Veronica Neacșu și cîțiva elevi ai școlii din localitate au scris și ilustrat o carte cu povești care va fi publicată în această toamnă.

Despre atmosfera de la Telciu și desfășurarea activităților ne povestesc:

ALEX LIȚĂ: Revoluția poate începe la Telciu

ANDREEA MARIA FERENȚ: I could tell from…Telciu

ADINA MOCANU: Și cum a fost, bre, la Telciu?

PAUL-GABRIEL SANDU: Cîteva gînduri despre școala de vară de la Telciu

Interviu cu MANUELA BOATCĂ: Telciu Summer School reunites critical perspectives from academia, theater and cinema (by Pati Murg)

Foto: Cristian Grecu