ODICOLONURI

CRISTINA GODUN: Prin traducere opera străină devine în mare măsură românească, primește o altă viață (interviu de Daniela Hendea)

IRINA-MARINA BORȚOI: tangibilitatea cărții care rămâne, bucuria unui joc de cuvinte nimerit și în română (interviu de Daniela Hendea)

GABRIELA ELENA HERȚA și CRISTIAN GRECU: Rezidențele „Culese din Telciu”

ADELA GRECEANU: Felul cum e gîndit acest festival, cu inteligență și sensibilitate, ne-a făcut să ne apropiem…

OANA UIOREAN: Jaful continuă, vina e mai profundă ca oricând

 

Foto: Adina Mocanu

LA TEJGHEA: Editură pe măsură

Am întrebat odată o poetă: tu scrii acest volum în ideea publicării lui? Iar răspunsul a fost pe măsură: bineînțeles că pentru publicare, doar nu-l scriu să-l țin în sertar.

În scris, pornim de la un mesaj personal pe care am vrea să-l facem public. Iar principalul element e publicarea acestuia, cu ajutorul unei edituri. Cum se dezvoltă această relație? În ce condiții se predă ștafeta de la autoare/autor la public, prin editură? Cum triază editurile manuscrisele care văd lumina zilei? Cine direcționează și cizelează o cultură literară, scriitorii sau editurile? Se publică ce se citește, se citește ce se publică? Există un “loc de joacă” unde acestea două își dispută altitudinea, ca pe un balansoar?

Ne interesează și relația pe care o are autoarea/autorul cu editura. Cum alege o editură? Se trăiește din cultură sau artă? Care sunt subiectele care vând? Cum se alege ce e important și ce nu?

Vom vorbi în jurul acestor teme, și nu numai, în numărul următor al Prăvăliei culturale. Așa cum v-am obișnuit, așteptăm propunerile și textele voastre pe adresa de mail: prăvăliaculturală2017@gmail.com până în septembrie! Vacanță plăcută și lecturi pe măsură!

BOABE PENTRU PĂSĂRI SĂLBATICE

TRADEM XLIPremiul Special pentru un autor din Oltenia  ELENA BĂLĂȘANU: În mine nu mai e nimic transparent

TRADEM XLIPremiul Prăvălia Culturală LUCIAN PETRU BALAN: Sunt gata să sar la gâtul hipopotamilor sociali

ECATERINA BUȘOI: ne tot învârtim în acest carusel înstelat

JANA ORLOVÁ: Mrdáš mě ze soucitu/Mă fuți de milă (traducere din cehă de Mircea Dan Duță)

MEDEEA IANCU: Delacroix este tabu: Amendamentele lirice

LETIZIA DI CAGNO: Strigă sfârșitul ce sădește muguri/Urla la fine che pianta germogli (traducere din italiană de Daniela Mărculeț)

LORENA PURNICHI: Extrag rădăcina pătrată a dramei

ANTONIO BUX: Condorul semantic/Il condor semantico (traducere din italiană de Daniela Mărculeț)

ALBA GNAZI: Uterica (traducere din italiană de Daniela Mărculeț)

ALEKSANDR PUȘKIN: EVGHENII ONEGHIN, fragmente (traducere din rusă de Diana Jalbă)

GABRIELA HUREZEAN: javra memoriei scapă mereu (introducere de Mihók Tamás)

SVETLANA CÂRSTEAN: The Vise Flower / Floarea de menghină, by Svetlana Cârstean (traducere în engleză de FLORIN BUZDUGAN)

MONICA MANOLACHI: Gramofonul din Alep

Foto: Magda Bistriceanu Simian

Colocviul Internaţional de Limbă şi Literatură Catalană

ADINA MOCANU: Incursiuni ale limbii și literaturii catalane la București

IZASKUN ARRETXE: „obiectivul principal e ca literatura catalană să fie cunoscută și primită peste tot în lume” (interviu de Adina Mocanu)

FRANCESCO ARDOLINO: „trebuie să înlocuim cuvântul „canon” cu un cuvânt care pune mai mult accent nu atât pe valoarea fiecărei lucrări, ci mai degrabă pe strategia globală a propunerii” (interviu de Adina Mocanu)

LA TEJGHEA

dacă mi-ar fi îndestul frică
(frica e iluminare),
aş ajunge.
(Mariana Codruț – frica e iluminare…)

 

Ce condiții îți pune lumea/societatea? De ce și de cine ne e frică? Ce ne produce frică? Cum se construiește frica astăzi? Cum se creează imaginarul fricii? Cum se transformă frica în discursuri sociale, politice, economice? Ce instrumente avem ca să o combatem? E normal să ne fie frică? Cine sunt cei care ne produc teamă, frică? Cine ne controlează și ne domină? Practic, de ce avem frică?

Vă invităm la o discuție în jurul acestei teme. Așteptăm răspunsurile, creațiile și fricile voastre până la sfârșitul lunii februarie, pe adresa redacției: pravaliaculturala2017@gmail.com. 

 

Foto: Magda Bistriceanu Simian

BOABE PENTRU PĂSĂRI SĂLBATICE

MIOARA BĂLUȚĂ: vom rezista până la capăt

ALEXANDRA NEGRU: am acoperit cu dragostea noastră gura unei vrăjitoare

ANCA BUCUR: Limbajul vernacular

EMILIA ZĂINEL: șuruburi uzate, căzute sub fiarele unse

LUMINȚA AMARIE: unde este acasă pentru un om ce n-a trăit. decât cu ranița în spate. un soldat fără război.

MATTIA TARANTINO: cadavre împleticite în fetișul florilor/ corpi aggrovigliati alla mania dei fiori (traducere de Dana Cora)

RĂZVAN ANDREI: ne turnam visul în matrițe grele, pirotehnice, de stronțiu

CRISTINA ISPAS: se poate spune că lumea ta a dispărut

LAURA DAN: un animal privit prin luneta unei puști de vânătoare

VLAD SERDARIAN: se aude din capul străzii lama patinatorului

MINA DECU: pe scoarțe cerebrale e un circuit necunoscut

IOANA VINTILĂ: durerea cronică devine treptat un dihor

COSMINA MOROȘAN: riscăm absolutizând cu măsură

 

Foto: Magda Bistriceanu Simian