Împreună cu criticul american stabilit de mulți ani în Catalonia, D. Sam Abrams, evenimentul a fost organizat de Biblioteca Jaume Fuster și de Editura Lleonard Muntaner din Mallorca.
15 aprilie 2024, ora 18:10, biblioteca Jaume Fuster, în inima Barcelonei. Un șir de zeci de oameni așteaptă curioși, în jur se aud dialoguri preponderent în catalană, întretăiate de câteva replici în limba română. Cu prilejul zilei de Sf. Gheorghe (Diada de Sant Jordi, 23 aprilie), o sărbătoare prăznuită în Catalonia cu mare fast prin cărți și trandafiri, sunt organizate dialoguri cu scriitori apreciați, pentru a-i aduce mai aproape de public. Și ce ocazie ar putea fi mai potrivită pentru o astfel de întâlnire decât lansarea unei noi traduceri? Vorbim despre volumul Dietaris 1990-2017. Una tria [Jurnale 1990-2017. O selecție; 500 de pagini], publicat la Editura „Lleonard Muntaner”, ce conține fragmente din cele patru volume din jurnalul scriitorului român Mircea Cărtărescu, selectate și traduse în limba catalană de Xavier Montoliu Pauli. O parte din jurnalul lui Mircea Cărtărescu, publicat în România la editura Humanitas, vede astfel lumina tiparului pentru a doua oară în afara țării, după Suedia (2011), ajungând la îndemâna publicului din Catalonia în limba catalană, care este, după cum spune scriitorul, „una din cele mai minunate limbi” și „o perlă a limbilor romanice”.
Xavier Montoliu, un iubitor al limbii și literaturii române și un bun cunoscător al lui Cărtărescu, oferă cititorilor catalani o parte din viața, opera și gândurile scriitorului român, dialogurile sale cu sine. Este o antologie în care cititorii vor descoperi, pe lângă experiențele personale, visele, temerile, angoasele lui Cărtărescu, și o panoramă a lumii literare și culturale din România acelor vremuri: cronici de spectacole, muzee, filme, piese de teatru. 
Jurnalul, publicat de-a lungul anilor în patru volume, este o piesă unică și a fost dat spre tipar de autor ca atare, așa cum a și fost scris, fără ștersături, fără adăugiri, într-o sinceritate totală față de sine. După cum mărturisește scriitorul, încă de la primele pagini și până în prezent, jurnalul a fost scris de mână în caiete dintre cele mai banale: în zilele noastre, în epoca vitezei, scrisul de mână e un prilej de reflexie, de analiză, de ieșire din timpul care trece în mod implacabil, pentru că „literatura este o artă a lentoarei”. Jurnalul este, conform mărturiei autorului, „un alt roman al meu” și, în același timp, un model 3D al său. Scris de-a lungul a peste 50 de ani, Jurnalul lui Mircea Cărtărescu este unul din cele mai îndelungate jurnale din literatura română, un fel de copac cu rol de coloană vertebrală pentru scrierile autorului, care își au toate nucleul în acest Jurnal. Este un fel de coloană a infinitului, care îi permite scriitorului să se îndepărteze de sine și să exploreze, pentru ca apoi să se întoarcă tot la sine.
Cei prezenți în sală, în jur de 240 de persoane, atât cititori pasionați de scrierile lui Cărtărescu, cât și iubitori de literatură aflați la prima întâlnire literară cu scriitorul, au prilejul să afle nu doar povești din culisele scrierii Jurnalului, această „a doua piele” a autorului, dar și relatări din experiența sa și viziunea lui despre literatură. În sala plină, discuția se prelungește sub moderarea lui D. Sam Abrams, cel care semnează prefața traducerii publicate în limba catalană. Fin cunoscător al lui Cărtărescu și al literaturii române, reușește să identifice și să adreseze întrebările care captivează cel mai mult și stârnesc interesul audienței. Dialogul, desfășurat în limbile catalană și română, a fost posibil datorită interpretei Denisei Doba, profesoară de limbi străine.
După un dialog cu publicul, urmează și sesiunea de autografe, moment în care mulțimea venită să urmărească schimbul de replici se regrupează ordonat în fața scenei. Rând pe rând, toți cei prezenți sunt întâmpinați de Mircea Cărtărescu și Xavier Montoliu, iar discuțiile capătă un ton și mai personal. Ultima semnătură, ultimele mulțumiri, ultimele felicitări și cuvinte de laudă se pronunță după închiderea bibliotecii, devenită pentru o seară nu doar templu al cunoașterii, ci și al conexiunii umane alimentate de pasiunea comună pentru literatură în general și pentru literatura română, în special. 
Xavier Montoliu nu este la prima aventură prin comorile literaturii române. A mai tradus și publicat în limba catalană, printre altele, volume de poezie și proză din Marin Sorescu, Nichita Stănescu și mulți alții. Este și pionierul traducerilor lui Cărtărescu în limba catalană, primul volum publicat fiind Per què ens estimem les dones (2016), traducerea romanului De ce iubim femeile. Ulterior, în 2018, a mai publicat RES. Poemes (1988-1992), traducerea volumului de versuri Nimic. În comunitatea literară catalană este recunoscut ca fiind unul dintre principalii ambasadori ai limbii și culturii române pe meleagurile catalane. Cu siguranță că publicarea volumului Dietaris 1990-2017. Una tria va contribui la consolidarea poziției literaturii române în peisajul literar catalan.
DENISA BERBECE a terminat Masteratul European pentru Formarea Interpreților de Conferință de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București.