Dacă Lucian Bratu și Radu Jude o au pe Angela, Antonio Méndez Esparza ne surprinde cu o protagonistă pe nume Lucía, o taximetristă cameleonică, provocatoare și ludică. Interesant mai este și faptul că vorbim despre o producție spaniolo-românească.
Se pare că 2023 a fost anul ecranizărilor, iar “Que nadie duerma” este o adaptare a romanului omonim, semnat de Juan José Millas, destul de subversivă, îmbinând diverse genuri și stiluri, de la comic la horror, de la road movie la revange thriller. O dramă care te ține cu sufletul la gură până la ultima scenă. Un singur aspect negativ este afișul destul de puțin atrăgător, care nu îi face dreptate filmului. Chiar și trailerul, deși în general cred că sunt eficiente, a căzut într-un clișeu. Cu toate acestea, lăsând la o parte elementele paratextuale, filmul reușește să te prindă într-o lume ficțională fascinantă.
Scenariul a fost scris la patru mâini, regizorul optând să lucreze cu Clara Roquet (un nume promițător), iar acest duo reușește să contureze într-un mod mai expresiv și complex dimensiunea personajului feminin, deschizând astfel calea către o perspectivă nuanțată asupra poveștii cinematografice.
Lucía, interpretată genial de Malena Alterio, carismatică și dulce, își pierde locul de muncă dintr-o companie frauduloasă unde a lucrat timp de 20 de ani ca programatoare, și nu-i mai rămâne decât să se apuce de taximetrie. Singură, având în grijă un tată capricios, Lucía realizează că viața pare să fie complicată până în momentul în care se îndrăgostește de un vecin artist, dar și acesta dispare din peisaj. Până aici, ni se pare destul de conformist, cotidianul firesc pe care îl trăim cu toții, dar în călătoria ei de zi cu zi se adaugă ceva mai multă dramă, întețită de o muzică tăioasă cu acorduri din “Nessun dorma”, din opera “Turandot”, de Puccini. Și acum e acum! Se țese coșmarul.
Încă de la începutul filmului pornim cu o linie melodie alertă și cam înfricoșătoare ce depășește ritmul acțiunii și amplifică tensiunea, anunțându-ne că ceva urmează să se întâmple. Mi se pare o găselniță inspirată, pentru că acest artificiu sonor mizează pe atenție, provocând o subtilă perturbare prin acumularea treptată de senzații. Cu o notă discretă de vampirism în caracterul său seducător, personajul devine o prezență destul incomodă, dar chiar și în aceste momente, empatia față de ea rămâne constantă. Este, fără îndoială, un atu al protagonistei de a ne manipula așteptările pe care le avem de la ea. Această construcție ispititoare a personajului se mulează perfect pe trama filmului, o ficțiune îmbogățită de jocuri literare și abordări metadiscursive, o încâlceală amețitoare, dar care îți dă mai multe piste până la revanșa finală. Spun doar atât cât să mă fac înțeleasă și fără să dau prea multe detalii despre poveste, viața, visele și dorințele Lucíei sunt zdrobite de cei pe care îi consideră inițial prieteni, dar care exploatează povestea ei în scopuri artistice. Drama ei devine subiect de comedie pe scena unui teatru importat, însă protagonista are grijă să găsească cele mai perverse căi de a întoarce cu vârf și îndesat tot răul pe care i l-au făcut. Vorba aceea: “Cine nu se schimbă, nu câștigă.” (“El que no cambia, no gana”).
Dincolo de toate acestea, un mare plus este contribuția directorului de imagine, Barbu Bălășoiu, recunoscut pentru colaborările sale cu regizori precum Cristi Puiu sau Sebastian Mihăilescu. Acesta nu este la prima sa colaborare cu Antonio Méndez Esparza, având deja o experiență anterioară în filmul “Aquí y allá” din 2012. Bălășoiu surprinde cu precizie expresiile faciale, gesturile și transformările de caracter ale personajelor și aduce un alt nivel de complexitate prin fiecare nuanță a interpretărilor. Menționam mai devreme și coloana sonoră, orchestrată cu pricepere de Zeltia Montes, în timp ce mixajul sonor poartă semnătura lui Marius Leftărache.
Ca să n-o mai lungesc, cu siguranță acesta va fi filmul pe care îl voi tot recomanda. Nu mă așteptam să mă impresioneze atât de mult rolul pe care îl face Malena Alterio. Sper să câștige premiul Goya pentru cea mai bună interpretare!
Îl găsiți pe Amazon Prime!
ADINA MOCANU este profesoară la Departamentul de Arte și Media al Universității din Craiova. Are un doctorat în studii culturale la Universitatea din Barcelona.