MARINA SKALOVA s-a născut în 1988 la Moscova, locuiește la Geneva. A crescut în Franța și Germania. După un masterat în Literatură și Filosofie s-a mutat în Elveția pentru a putea urma cursurile Facultății de Arte din Bern. Este autoare, traducătoare literară și dramaturgă. Textele ei au fost publicate în diferite reviste și antologii din Franța, Germania și Elveția, precum și difuzate la radio. Pentru volumul bilingv Atemnot (souffle court) a obținut premiul Prix de la Vocation 2016. Ultima ei carte, Exploration du flux (Editions du Seuil) este o revărsare creativă muzicală, potică și politică. În perioada stagiunii 2017-2018 lucrează ca autoare pentru Theater POCHE/GVE din Geneva.
Manuela Klenke a publicat traduceri în diferite reviste din țară și străinătate. Pentru Târgul Internațional de Carte de la Leipzig 2018 a tradus romanul Interior zero, de Lavinia Braniște, Editura mikrotext.
Traducere din limba germană de Manuela Klenke
memories II
sâmbătă dimineața lumină văratică
străzi golite de cățeipisicioameni
acasă răsfoim
albumul cu poze
jocurile copilăriei sunt alb-negru
pe hârtie lucioasă
ne uităm pe fereastră
cum trec jeep-urile
geamuri fumurii priviri de kalașnikov
semaforul e roșu
doar războiul e color
memories III
duminică seara
pisici pe străzi lumină iernatică
rup albumul pe acoperișul terasă
jocurile copilăriei ciopârțite zboară
spre bălțile de noroi și zăpadă
în lift mă uit
la imaginea mea în oglindă
fața alb-cenușie coșuri pe bărbie și frunte
noroiul s-a topit
copilăria zace pe asfalt
memories V
luni dimineață scheunatul câinilor vagabonzi noaptea durează veșnic nu străbate nicio lumină șed în camera închisă și transpir m-au închis și mi-au spus stay here for white people it’s dangerous in the big city some people are crazy when they see you they can kill you uneori brațele sunt retezate cu tot cu gențile de mână direct din umăr aprind televizorul imaginile sunt alb-negru
memories IX
marți sau miercuri urcăm într-o mașină lăsăm geamul în jos sunt peste patruzeci de grade avem nevoie de aer la marginea drumului stau femei copii femei copii femei copii copii femei femei bătrâne vând nuci de cocos avocado teniși rucsacuri ceasuri lanțuri de aur porumb prăjit eșarfe țesute periuțe de dinți și gumă de mestecat sunt așa de mulți și apar tot mai mulți și toți se uită la tine de parcă tu ai fi vinovat de faptul că viața lor depinde de căcatul ăla de gumă de mestecat și vrei să cobori din mașină să trântești ușa să fugi și să urli dar apar tot mai mulți și mai mulți bat în geam și cerșesc sunt tot mai mulți și apar tot mai mulți se lipesc ca muștele de parbriz până când sunt aprovizionați de tot
memories XI
joi sau vineri închid ochii nu mai vreau să văd nimic când mă trezesc mă scarpin mușcături de țânțari lipiți de geam sunt tot acolo pe marginea drumului nu s-a schimbat nimic mi-e sete nu știu dacă există ceva la sfârșitul acestei străzi poate o fântână sau o benzinărie TOTAL unde poți cumpăra apă în sticlă la un preț care pe localnici i-ar face să roșească să pălească sau altceva dar noi nu suntem localnici noi ne-o putem permite
memories X
miercuri sau joi urcăm într-un jeep lăsăm geamurile fumurii în jos e frig aerul rece ca gheața intră pe stradă bărbați cu căciuli de blană și mitraliere zăpada acoperă trotuarele bunici stau jos vând statuete cu bustul lui stalin stele roșii și caiete de pionier mergem mai departe părăsim orașul în timp ce o sută de kilometri nu mai e altceva decât miros de benzină și bunicuțe cu cartofi din grădinile lor și sticle cu vodcă din cartofi uneori o fetiță cecenă refugiată bate la geamul unui mercedes care accelerează și pornește cu turație maximă
Manuela Klenke
Photo: ©Albrecht Nesslage
memories II
samstag morgen sommerlicht
hundekatzenmenschenleere strassen
zuhause blättern wir
im bilderalbum
die kinderspiele sind schwarz-weiss
auf glanzpapier
aus dem fenster sehen wir den jeeps
beim vorbei fahren zu
getöntes glas kalaschnikoffblicke
die ampel ist rot
einzig der krieg ist in farben
memories III
sonntagabend
strassenkatzen winterlicht
auf der dachterrasse zerreisse ich das bilderalbum
die kinderspiele fliegen zerstückelt
in die schneeschlammpfützen
im fahrstuhl sehe ich
mir mein spiegelbild an
grauweisse haut kinnstirnpickel
der schlamm ist geschmolzen
die kindheit liegt auf dem asphalt
memories V
montagmorgen das heulen der streunenden hunde nacht dauert ewig licht sickert keins ich sitze im geschlossenen zimmer und schwitze sie haben mich eingesperrt sie sagten stay here for white people it’s dangerous in the big city some people are crazy when they see you they can kill you manchmal werden arme zusammen mit handtaschen abgehackt einfach am schulterblatt abgesägt ich schalte den fernseher ein die bilder sind schwarzweiss
memories IX
dienstag oder mittwoch wir steigen in ein auto wir kurbeln die fensterscheiben runter es ist über vierzig grad wir brauchen luft am strassenrand stehen frauen kinder frauen kinder frauen kinder kinder kinder frauen alte frauen sie verkaufen kokosnüsse avokados turnschuhe rucksäcke uhren goldketten gerösteten mais gewobene tücher zahnbürsten zahnpasta und kaugummis es sind so viele und es werden immer mehr und alle schauen einen an als wäre man schuld daran dass ihr leben von diesen scheisskaugummis abhängt und man möchte aussteigen aus dem auto und die tür zuknallen und wegrennen und schreien aber es kommen immer mehr und immer mehr und sie klopfen an den fensterscheiben und betteln und es sind immer mehr und es werden immer mehr wie fliegen kleben sie an den fensterscheiben fest bis sie alles eingedeckt
memories XI
donnerstag oder freitag ich schliesse die augen möchte nichts mehr sehen wenn ich aufwache kratzen mückenstiche fliegen kleben an den fensterscheiben sie sind immer noch da am strassenrand es hat sich nichts verändert ich habe durst ich weiss nicht ob es etwas gibt am ende dieser strasse vielleicht einen brunnen oder eine TOTAL tankstelle wo man wasser in flaschen kaufen kann zu einem preis der die einheimischen erröten oder erblassen oder was auch immer lässt aber wir sind ja keine einheimischen wir können´s uns ja leisten
memories X
mittwoch oder donnerstag wir steigen in einen jeep wir kurbeln die getönten fensterscheiben runter es ist kalt eisige luft dringt rein auf der strecke männer mit pelzmützen und maschinengewehren der schnee bedeckt die gehsteige omas sitzen am boden sie verkaufen stalinbüsten rote sterne und pionierhefte wir fahren weiter wir verlassen die stadt während hunderten von kilometern gibt es nichts ausser dem benzingeruch und kleinen omas mit kartoffeln aus ihrem garten und fläschchen mit kartoffelwodka und manchmal klopft ein tschetschenisches flüchtlingsmädchen an die scheibe eines mercedes das mit vollgas losrast