Labor Dystopias and Redundant Humans: Slaveries, Serfdoms, Precariousness

© Cristian Grecu
© Cristian Grecu

3rd Telciu Summer School, August 11-18, 2018

The 2018 edition of the Telciu Summer School is dedicated to forms of unfree, precarious, or unremunerated labor across the global capitalist system, the structural changes they have historically undergone, and the continuities that characterize them in the present. Slavery, serfdom, subsistence work, sharecropping, indentureship, debt peonage and other forms of non-wage labor have usually been considered lower, backward forms of labor, incompatible with the free labor characterizing the capitalist labor market of core areas and meant to eventually disappear. The colonized and peripheral locations in which such labor forms predominated were in turn seen as merely on their way to capitalism, yet never quite there.

The Telciu Summer School is interested instead in highlighting the historical connections between and the continuities among labor regimes usually constructed as polar opposites. Chattel slavery, the enslavement of Roma people, the so-called “second slavery” in the European East, the indentured labor of Chinese and Indian migrant workers in the Americas after the abolition of slavery were all intimately connected to capital accumulation, the displacement and forced migration of millions of people, industrialism, financialization, and the rise of racialized and gendered labor hierarchies. What Aníbal Quijano has termed “coloniality of labor” and the Bielefeld subsistence theorists have described as “housewifization” amounts to the insight that, in a system centred around the ceaseless accumulation of capital, the most profitable forms of labour would not be wage work, but unremunerated housework and forms closely approximating it, such as enslaved and enserfed labour in the (ex-)colonies, as well as peasant labour and housework in both centres and peripheries of the system.

Today, labor and trade regulations are continuously redesigned to fit the imperatives of capital, universal public services are axed, the right to a decent dwelling has morphed into the privilege of putting up a greater share of one’s wages into mortgage or rent in the bubble property markets of cities where job opportunities still exist. Meanwhile, global trade flows and competitive dynamics favoring food producers in wealthy and administratively capable countries make living off the land difficult everywhere else, giving village populations the choice between migration, subsistence farming and informal, highly precarious employment in local labor markets. Automation makes human labor increasingly obsolete, threatening to wipe out an entire section of formal labor and the professional middle class over the next two decades.

How do we make sense of these structural changes and what alternatives are there? How has neoliberal capitalism created more forced labor? What can we learn from economic systems that managed to minimize the impact of deregulation and automation? How can mass migration from and open trade with the Global South open up opportunities for dignified life and good politics rather than stoke the flames of neo-colonial reaction, white privilege, constitutional patriarchy and religious fundamentalism? What kind of social coalitions and actionable templates can enable an emancipatory path out of the current predicaments and coming dystopias of the world of work? What kind of social coalitions and actionable templates can enable a emancipatory path out of the current predicaments and coming dystopias of the world of work?

For 8 days, Telciu will host 12 courses and workshops coordinated by a team of lecturers, journalists and artists from Romania and abroad (Daniela Gabor, Tanja Ostoic, Julia Roth, Magda Matache, Manuela Boatcă, Ovidiu Țichindeleanu, Cornel Ban, Juan Francisco Gamella, Iulia Popovici, Victoria Stoiciu & Vlad Petri, Corina Tulbure, Bogdan Popa & Nicolae Emanuel Dobrei). You can find more details about the courses and our guests here.

The courses will be complemented by a series of community activities, such as the presentation of 4 theatre plays: The Great Shame (d. Alina Șerban), The Miracle of Cluj (d. David Schwartz), Țuhaus (d. Claudiu Lorand Maxim), School Era Memories (Radu Apostol & Mihaela Michailov) followed by discussion with the public. Details about the shows and other community activities, here. This year again, with the help of the Cinemobilul, we will project documentary and art films and cartoons for the children. Under the organization of the summer school, parallel to the activities in Telciu, there will be film projections for both children and adults in Bichigiu and Romuli. The young ones from Telciu, the neighboring localities, and those who came with their parents to the summer school, will be able to attend 4 workshops: introduction in documentary film making with Vlad Petri, director from Bistrița; mural painting with Lucia Mărneanu; narrative drawing and clay modeling with Maria Brudașcă and Tiberiu Bleoancă; and a musical improvisation workshop with traditional instruments (whistles, telenka, cimpoi, mouth harp, drums, etc.) with the lads from „Hanu’ cu Bragă”. We will also continue our programme of artistic residency, having as our invitees Mihaela Michailov and Katia Pascariu, whose one-month residency entitled ‘School, school, do not die!’, ‘ has at its centre the making of an educational rural theatre project, which proposes to document the local history of education, an investigation through artistic means of the history of education in Telciu’.  A more detailed description of the residency and details about the two artists can be found here and here. This year we also have two premieres in the field of community activities: with the support of the Telciu Village Hall and Council, Bistrița-Năsăud County Council and our partners from the Association ‘Produced in Bistrița-Năsăud’ we are organizing a farmer’s market presenting the produce of the local producers in order to encourage short consumption chains.

We continue in our tradition of donating books to the local library, however, this year we are also organizing a small book market. Throughout the summer school, several publishers will set up stalls at the entrance to the course rooms, allowing the students and the interested locals to acquire essential translations from the fields of critical thinking, recent books of native authors and, also, children’s books. Similarly, each publishing house will make a donation towards the library of the Telciu Technological High-School and the newly establishing library of the Center for the Study of Modernity and the Rural World. Donations are welcome by any guest or participant to the two libraries, especially towards the library of the local high-school.

Participation fees:

All activities are free for the residents of County Bistrița-Năsăud and for the children that accompany their parents to the summer school, within the limits of available places. Due to the financial support received from the local and county authorities, to which we can add the funds obtained through cultural funding bodies and donations, we have the possibility to charge very low fees for participants from outside the locality and the county:

  • 100 RON (25 euro) for Romanian students,
  • 50 euros for students from countries with minimum wages below 1000 euros/month
  • 100 euros for those in countries with minimum wages above 1000 euro/month.


  • Free camping (with access to toilets and showers) provided by the local administration.
  • We facilitate the renting of rooms in the homes of the locals at prices below those required by the small hotels and bed and breakfasts in the village.
  • The local restaurants are partners in our project and offer superb local fare at unbeatable prices. The price for 3 meals per day is the same as last year 30 RON/person.
  • Free access to all the activities.

The final program will be published in June, when we will also publish the final list with our financers, partner institutions, and media partners of this edition.

The Telciu Summer School is a project organized by the Center for the Study of Modernity and the Rural World from Telciu and is supported financially and logistically by the Telciu village Hall and Council, the County Bistrița-Năsăud Center for Culture, Transilvania Print, Telciu Technological High-School, Telciu Tourist Information Center, Romuli Gymnasium.


For more details and to sign up for this year’s edition, please visit and/or contact us.


Distopías del trabajo y personas sobrantes: esclavitud, servidumbre, precariedad

Escuela de verano de Telciu (Rumanía), 3ª edición, 11-19 de agosto de 2018


La Escuela de verano de Telciu de este año está dedicada a las formas de trabajo no libres, precarias o sin remuneración en toda la extensión del sistema global capitalista. En esta edición se plantea cuestionar los cambios estructurales que estas formas han sufrido a lo largo de la historia y las continuidades que las caracterizan actualmente. La esclavitud, la servidumbre, el trabajo de subsistencia, el trabajo servil para pagar las deudas y otras formas de trabajo sin salario se consideraron formas inferiores, retrógradas, incompatibles con el trabajo libre que caracteriza el mercado capitalista del trabajo en sus zonas centrales, formas condenadas a la desaparición eventualmente. Sin embargo, las áreas colonizadas y periféricas en donde predominaban tales formas de trabajo se consideraban como capitalistas, pero nunca llegaron a serlo.

Teniendo en cuenta todo esto, la Escuela de verano de Telciu está interesada en evidenciar los lazos históricos y las continuidades entre y a través de regímenes de trabajo construidos generalmente como opuestos, es decir, situados en polos contrarios. La esclavitud, la opresión del pueblo gitano, llamada “segunda servidumbre” en Europa del Este, o la situación de los inmigrantes chinos e indios en las Américas tras la abolición de la esclavitud están íntimamente ligadas al proceso de acumulación del capital, el desplazamiento y la migración forzada de millones de las personas, el industrialismo, la financiarización y la aparición de la jerarquización del trabajo en función de la raza y el género. Aquello que Aníbal Quijano llamaba “el colonialismo del trabajo”, y los teóricos de Bielefeld, de la subsistencia, describen como un proceso de “housewifization”, se resume a la idea de que, en un sistema centrado en la acumulación interrumpida del capital, las formas de trabajo más lucrativas no son las asalariadas, sino el trabajo doméstico sin retribución y las formas derivadas. Incluyen tanto el trabajo servil y el de los servíos de las antiguas y actuales colonias, el trabajo de los campesinos o el trabajo domestico, como el de los centros y de las periferias del sistema.

Actualmente, el trabajo y las regulaciones del comercio se reformulan constantemente para responder a los imperativos del capital. Los servicios públicos universales sufren recortes, el derecho a la vivienda decente se ha convertido en el privilegio de invertir una parte cada vez mayor del sueldo en préstamos bancarios o en alquileres de precios inflados de los mercados inmobiliarios en las ciudades donde aun existen oportunidades de empleo. Entretanto, los flujos globales de capital y las dinámicas competitivas favorecen a los productores de alimentos de países ricos y bien administrados. Esto pone en dificultad las vidas de los que subsisten del trabajo en la agricultura en otras regiones del mundo, y a las poblaciones rurales les queda elegir entre la migración, la agricultura de subsistencia y empleos informales, extremadamente precarios en los mercados locales del trabajo. La automatización hace que el trabajo humano sea cada vez más redundante, amenazando con eliminar un segmento entero del trabajo formal y de la clase media a lo largo de las próximas dos décadas.

¿Cómo podemos entender estos cambios estructurales y cuáles son las alternativas? ¿Cómo alimentó el capitalismo neoliberal el trabajo forzado? ¿Qué podemos aprender de los sistemas económicos que han conseguido minimizar el impacto de las desregularización y la automatización? ¿Cómo se puede hacer que la migración masiva en un contexto de libre comercio con el Sur Global abra oportunidades para existencias dignas y políticas benéficas y que no fomente las reacciones neocoloniales, los privilegios de raza, el patriarcado constitucional y el fundamentalismo religioso? ¿Qué tipo de alianzas sociales y patrones de acción permiten una vía de emancipación frente a la actual situación y a las distopías emergentes del universo del trabajo?

Durante ocho días tendrán lugar en Telciu 12 cursos y talleres coordinados por un colectivo de profesores, periodistas y artistas de Rumanía y del extranjero (Daniela Gabor, Tanja Ostoic, Julia Roth, Magda Matache, Manuela Boatcă, Ovidiu Ţichindeleanu, Cornel Ban, Juan Francisco Gamella, Iulia Popovici, Victoria Stoiciu y Vlad Petri, Corina Tulbure, Bogdan Popa & Nicolae Emanuel Dobrei). Más detalles sobre los cursos y los ponentes aquí.

Los cursos se completarán con una serie de actividades en la comunidad como, por ejemplo, la presentación de 4 espectáculos de teatro (Marea Ruşine / La gran vergüenza (dir. Alina Şerban), Miracolul de la Cluj / El milagro de Cluj (dir. David Schwartz), Ţuhaus (dir. Claudiu Lorand Maxim) Amintiri din Epoca de Şcoală / Memorias de la época de la escuela (Radu Apostol & Mihaela Michailov), seguidas por conversaciones con el público. Más información sobre las obras de teatro y otras actividades aquí.

Este año también, con la ayuda del Cinemobil, se presentarán documentales, películas y animaciones para niños. Junto con las actividades de Telciu, tendrán lugar proyecciones de películas para niños y adultos en Bichigiu y Romuli (dos aldeas de la zona). Para los niños de Telciu o de las aldeas vecinas habrá también 4 talleres: Introducción a la película documental con el director Vlad Petri, pintura mural con Lucia Mărneanu, dibujo narrativo y modelado en barro con María Brudaşcă y Tiberiu Bleoancă, y un taller de improvisación musical con instrumentos tradicionales con el grupo “Hanu’ cu Bragă”.

Continúa también el programa de residencias artísticas, teniendo como invitadas a Mihaela Michailov y a Katia Pascariu, que durante un mes realizarán un proyecto de teatro rural educativo, “¡Escuela, escuela, no mueras!”. En este proyecto se propone documentar la historia local de la educación, una investigación con medios artísticos de la historia de la educación en Telciu. Una descripción detallada sobre esta actividad e información sobre las dos artistas invitadas están aquí.

Por primera vez este año habrá dos actividades en la comunidad: con el apoyo de la Junta, del Consejo local de Telciu, del Consejo de la región Bistriţa-Năsăud y el de nuestros socios de la asociación “Produs în Bistriţa-Năsăud” (Producido en Bistrița-Năsăud) se organizará una feria de presentación de los productos locales para incentivar las cadenas cortas de consumo.

Continuamos con la tradición de los donativos de libros para la biblioteca local, pero también organizamos un pequeño mercado de libros. Durante la Escuela de Verano, algunas editoriales tendrán estancos de libros en la entrada de las aulas. De esta manera, los participantes y las personas de la localidad tendrán la posibilidad de comprar traducciones esenciales del pensamiento crítico, libros recientes de autores locales y libros para niños. También, cada editorial presente hará una donación de libros para la biblioteca del Liceo Tecnológico de Telciu y para la Biblioteca del Centro para el Estudio de la Modernidad y la Vida Rural. Donativos para cualquiera de las dos bibliotecas pueden ser hechos por cualquier invitado o participante.

Costes de participación:

Todas las actividades son gratuitas para los habitantes de la región Bistriţa-Năsăud y para los niños que acompañan a los participantes de la Escuela de verano, dentro del límite de las plazas disponibles. Gracias al apoyo financiero recibido por parte de las autoridades locales y regionales a las que se pueden sumar fondos obtenidos a través de proyectos culturales y donaciones / patrocinios, tenemos la posibilidad de percibir costes de participación muy bajos para los demás participantes:

  • 100 RON (25 euros) para participantes rumanos.
  • 50 euros para participantes procedentes de países en los que el sueldo mínimo es de 1000 euros / mes.
  • 100 euros para participantes procedentes de países en los que el sueldo mínimo es de 1000 euros / mes.


  • Campamento gratuito (con acceso a cuartos de baño y duchas) ofrecido por la administración local.
  • Tasas preferenciales en el alojamiento local.
  • Tarifas especiales para comidas en los restaurantes de la localidad, socios en el proyecto. El precio por persona y día es de 30 RON (7 euros aproximadamente).

Para más detalles y poder realizar la inscripción para la edición de este año de la Escuela de Verano, os invitamos a visitar la página web:


Distopii ale Muncii și Oameni Inutili: Sclavii, Iobăgii, Precaritate

Școala de Vară de la Telciu, ediția a III-a, 11-19 august 2018

Ediția din 2018 a Școlii de Vară de la Telciu este dedicată formelor de muncă nelibere, precare sau neremunerate pe toată întinderea sistemului global capitalist. Pune problema schimbărilor structurale pe care acestea le-au suferit de-a lungul istoriei și care sunt continuitățile care le caracterizează în prezent. Sclavia, iobăgia, munca de subzistență, claca, indenturajul, munca servilă pentru plata datoriilor și alte forme de muncă nesalarizate au fost considerate forme inferioare, înapoiate, incompatibile cu munca liberă care caracterizează piața capitalistă a muncii din zonele ei centrale, forme condamnate la dispariție în cele din urmă. Ariile colonizate și periferice în care asemenea forme de muncă erau predominante au fost văzute în schimb ca fiind în curs de tranziție la capitalism, dar niciodată complet capitaliste.

Școala de Vară de la Telciu este interesată în schimb de evidențierea legăturilor istorice și a continuităților dintre și prin regimuri de muncă de obicei construite ca opusuri aflate la poli diferiți. Sclavia, robia romilor, așa numita „a doua iobăgie” din Europa de Est, indenturajul imigranților chinezi și indieni în Americi după abolirea sclaviei sunt toate strâns legate de procesul acumulării de capital, de dizlocarea și migrarea forțată a milioane de oameni, de industrialism, financiarizare și apariția ierarhizării muncii în funcție de rasă și gen. Ceea ce Aníbal Quijano a denumit drept „colonialitatea muncii” iar teoreticienii subzistenței de la Bielefeld au descris ca „gospodinizare” se reduce la înțelegerea că, într-un sistem centrat în jurul acumulării neîntrerupte a capitalului, cele mai profitabile forme ale muncii nu sunt cele salarizate, ci munca casnică neremunerată și formele care o aproximează cel mai mult. Acestea includ munca servilă și iobagă din fostele și actualele colonii, precum și munca țăranilor sau cea casnică, atât din centrele cât și de la periferiile sistemului.

Astăzi, munca și reglementările de comerț sunt în permanență reconcepute ca să se potrivească imperativelor capitalului. Serviciile publice universale sunt tăiate, dreptul la locuire decentă s-a transformat în privilegiul de a investi o cât mai mare porțiune a salariului în rata bancară sau chirie pe piețele imobiliare gonflate ale orașelor în care oportunitățile de angajare încă există. Între timp, fluxurile globale de capital și dinamicile competitive care favorizează producătorii de hrană din țările bogate și bine administrate fac traiul de pe urma lucrării pământului dificil în alte părți, oferindu-le populațiilor rurale alegerea între migrare, agricultura de subzistență și angajarea informală, extrem de precară pe piețele locale ale muncii. Automatizarea face munca umană tot mai redundantă, amenințând să elimine un segment întreg al muncii formale și al clasei de mijloc în cursul următoarelor două decenii.

Cum putem înțelege aceste schimbări structurale și care sunt alternativele? Cum a alimentat capitalismul neoliberal munca forțată? Ce putem învăța de la sistemele economice care au reușit să minimizeze impactul dereglementării și automatizării? Cum poate migrarea în masă dintr-un comerț liber cu Sudul Global să deschidă mai curând oportunități pentru existențe demne și politici benefice, decât să alimenteze reacții neo-coloniale, privilegii de rasă, patriarhatul constituțional și fundamentalismul religios? Ce fel de coaliții sociale și tipare de acțiune permit o cale către emanciparea din calea actualei situații și a distopiilor emergente ale universului muncii?

Timp de 8 zile, la Telciu se vor desfășura 12 cursuri și ateliere coordonate de un colectiv de profesori, jurnaliști și artiști din România și străinătate (Daniela Gabor, Tanja Ostoic, Julia Roth, Magda Matache, Manuela Boatcă, Ovidiu Țichindeleanu, Cornel Ban, Juan Francisco Gamella, Iulia Popovici, Victoria Stoiciu & Vlad Petri, Corina Tulbure, Bogdan Popa & Nicolae Emanuel Dobrei). Mai multe detalii despre cursuri și invitați, aici. Cursurile vor fi completate de o serie de activități în comunitate, cum ar fi prezentarea a 4 spectacole de teatru (Marea Rușine (r. Alina Șerban), Miracolul de la Cluj (r. David Schwartz), Țuhaus (r. Claudiu Lorand Maxim) și Amintiri din Epoca de Școală (Radu Apostol & Mihaela Michailov) urmate de discuții cu publicul. Detalii despre spectacole și alte activități în comunitate, aici. Și în acest an, cu ajutorul Cinemobilului o să fie proiectate filme documentare, artistice și animații pentru cei mici. Sub egida școlii de vară, în paralel cu activitățile din Telciu, vor avea loc proiecții de filme pentru copii și adulți la Bichigiu și Romuli. Cei mici, din Telciu, localitățile vecine sau veniți la școala de vară cu părinții, vor avea parte de 4 ateliere: introducere în film documentar cu regizorul bistrițean Vlad Petri, pictură murală cu Lucia Mărneanu, desen narativ și modelaj în lut cu Maria Brudașcă și Tiberiu Bleoancă și un atelier de improvizație muzicală cu instrumente tradiționale (fluiere, tilinci, cimpoi, drîmbă, dobă etc.) cu băieții de la „Hanu’ cu Bragă”. Continuăm și programul de rezidențe artistice, avînd ca invitate pe Mihaela Michailov și Katia Pascariu, a căror rezidență de o lună de zile intitulată „Școală, școală, nu muri!” vizează „realizarea unui proiect de teatru rural educațional, care își propune o documentare a istoriei locale a educației, o investigare cu mijloace artistice a istoriei educației la Telciu. O descriere mai detaliată a rezidenței și informații despre cele două artiste invitate, găsiți aici.

Anul acesta avem și două premiere în materie de activități în comunitate: cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Telciu, al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud și al partenerilor noștri din asociația „Produs în Bistrița-Năsăud” organizăm un tîrg de prezentare a roadelor muncii producătorilor locali, în vederea încurajării lanțurilor scurte de consum.

Continuăm tradiția donației de carte către biblioteca locală, însă organizăm și un mic tîrg de carte. Pe durata școlii de vară, cîteva edituri vor avea standuri de carte la intrarea în sălile de curs, dînd posibilitatea cursanților și localnicilor interesați să achiziționeze traduceri esențiale din zona gîndirii critice, cărți recente ale unor autori autohtoni și cărți pentru copii. De asemenea, fiecare editură prezentă va face o donație de carte către biblioteca Liceului Tehnologic Telciu și în curs de înființare bibliotecă a Centrului pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale. Donații către cele două biblioteci, în special către biblioteca Liceului local, pot face oricare dintre invitați și participanți.

Taxe de participare:

Toate activitățile sunt gratuite pentru locuitorii județului Bistrița-Năsăud și pentru copiii care însoțesc părinții la școala de vară, în limita locurilor disponibile. Datorită sprijinului financiar primit din partea autorităților locale și județene, la care se pot adăuga fondurile obținute prin proiecte culturale și donații/sponsorizări, avem posibilitatea să percepem taxe foarte mici pentru participanții din afara localității și a județului:

  • 100 de lei (25 euro) pentru cursanții români,
  • 50 de euro pentru cursanții din țările cu salariul minim sub 1000 de euro/lună
  • 100 de euro pentru cei din țările cu salariul minim peste 1000 de euro/lună.


  • camping gratuit (cu acces la toalete și dușuri) pus la dispoziție de administrația locală.
  • intermediem închirierea de camere în casele localnicilor, la prețuri sub cele solicitate de pensiunile din localitate.
  • pentru mese se oferă tarife speciale la restaurantele din localitate, partenere în proiect. Prețul pentru 3 mese pe zi este același de anul trecut, 30 lei de persoană.
  • acces gratuit la toate activitățile.

Programul definitiv o să fie publicat în luna iunie, tot atunci o să publicăm și lista finală cu finanțatorii și partenerii instituționali și media ai acestei ediții.

Școala de vară de la Telciu este un proiect organizat de Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale din Telciu și este susținut financiar și logistic de Primăria și Consiliul Local Telciu, Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud, Transilvania Print, Liceul Tehnologic Telciu, Centrul pentru Informare Turistică Telciu, Școala Gimnazială Romuli.

Parteneri: Institut für Soziologie. Albert-Ludwigs-Universität Freiburg; Seminarul de Antropologie Istorică; Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai; Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău; Scoala Gimnaziala Romuli; Reactor Cluj | Reactor de creație si experiment; Teatrul Educațional Replika; Cinemobilul; Asociația Reciproca; Casa Tranzit; Macaz – Bar. Teatru. Coop; Asociația Produs în Bistrița-Năsăud

Parteneri media: Radio Romania Cluj; Observator Cultural; Baricada – Portal pentru critică socială; CriticAtac; Gazeta de arta politica; Transindex – a napos oldal; Bistrițeanul; ObservatorBN; PLATZFORMA; Prăvălia Culturală – Revista culturală; Liga Oamenilor de Cultură Bonţideni


Pentru a afla mai multe detalii și pentru a vă înscrie la ediția din acest an, vă invităm să accesați site-ul: și/sau să ne contactați.