I-am întâlnit pe Ona și Yu într-o cafenea cochetă din centrul Barcelonei. Yu îmi tot povestea despre proiectul cultural, Liberoamérica, pe care îl începuse cu un grup de prieteni, ca să devină în aproape un an o revistă modernă și alternativă în care multe voci tinere își regăsesc vocea literară. I-am invitat la Prăvălia culturală să ne povestească despre noua antologie de poezie scrisă de femei, dar și despre următoarele lor evenimente culturale. Cine sunt cei doi și cu ce ocupă veți afla în următoarea conversație literară.
Ona Salvat Febrero studiază la Facultatea de Limbi și Literaturi Moderne în Barcelona, specializându-se în limba catalană și engleză. Este editoare și autoare a platformei Liberoamérica. Printre alte tipuri de poezie, scrie și recită poezie scenică de cele multe ori slam, în catalană, spaniolă și engleză. A publicat o plachetă de poezii în catalană, numită Agredolç editată către Liberoamérica. Colaboreză de peste o jumătate de an cu cei de Liberoamérica; este responsabilă de poeziile în limba catalană care vor apărea în versiunea spaniolă a cărții Liberoamericanas, volum ce va fi publicat în noiembrie.
Yu Noguchi este licențiat în Studii Literare Contemporane la Universitatea din Tokyo, are un master și este doctorand în Teoria Literaturii și Literatură Comparată la Universitatea din Barcelona. Este specialist în literatura latinoamericană secolului XX și membru al Liberoamérica de aproape un an.
Yu Noguchi: Întâi de toate, îi mulțumim Adinei Mocanu că ne-a oferit acest spațiu al Prăvăliei Culturale ca să prezentăm în România revista noastră virtuală Liberoamérica și proiectele ei care sunt în plină mișcare. De fapt, asta este prima noastră încercare de depășire a barierei lingvistice prin intermediul publicării unui dialog în afară țărilor în care se vorbește spaniola sau portugheza. În primul rând, trebuie să explicăm ce este Liberoamérica și ceea ce am facut până acum în acest spațiul virtual. Ona, ce ne poți spune în această această privință?
Ona Salvat Febrero: Definim Liberoamérica ca o platforma literară constituită în jurul literaturii contemporane, culturii latinoamericane, gândirii transnaționale, integrării și pluralității sociale și a egalității. Cu toate că revista noastră există de mai puțin de un an, se pot număra peste 800 colaboratori și colaboratoare. Încearcă să fie un spațiu care adună și permite dialogul vocilor noi și tinere care se întâlnesc cu multe dificultăți și discriminări în sectorul editorial. Am trecut din spațiul virtual la cel fizic, fiindcă organizăm și lecturi în diferite orașe ale țărilor unde avem prezență, iar de câteva luni suntem pe cale să ne constituim ca editură. Am început cu proiectul nostru Liberoamericanas, o antologie de poete pe care am publicat-o în Argentina și Uruguay, și acum o finanțăm prin crowdfunding în Spania. Încercăm să funcționăm într-o formă colectivă, orizontală și în colaborare, să creăm un proiect care să ajute o întreagă generație de autori și autoare.
Yu Noguchi: Lansarea Liberoamericanas în Argentina și Uruguay a fost un pas crucial și încurajator, fiindcă succesul său ne asigură că putem intermedia între vocile care cu greu obțin să fie prezente în sistemul editorial actual și cititorii/cititoarele care vor să le asculte. În acest sens, este foarte semnificativ faptul că prima publicație tipărită a noastră a fost o antologie de poete tinere din țari latinoamericane inclusiv Brazilia. Este vorbă de o manifestare simbolică a poziției noastre de a crea un spațiu liber pentru toți fără să ignorăm vocile slabe, cum ar fi cele ale femeilor, care încă sunt eclipsate în ciuda creșterii recente a feminismului. Pe de altă parte, este emblematic să fie o antologie latinoamericană, ca să amintească punctul nostru de început, al înființării Liberoamérica, prin a fi o platformă mai degrabă centrată pe literatura și cultura latinoamericană cum numele său indică, tocmai când suntem pe cale să depășim regionalismele și geografia lingvistică.
Ona Salvat Febrero: Exact. Pentru noi a fost important ca primul proiect editorial să fie scris de femei, cu cele mai multe roluri care permit ca volumul să existe: poete, editoare, graficiane… Chiar dacă este adevărat că femeile suntem majoritare în sectorul editorial tradițional, încă se simt, ca în toate locurile, inerțiile și ierarhiile care sunt machiste în mod inerent, și care împiedică drumul multelor autoare talentate. Voința noastră de a lucra mereu cu o perspectivă feministă și să avem funcționare orizontală, caută să contracareze acest fapt, să ofere un spațiu alternativ acestor autoare (și autorilor!). Finanțarea proiectul prin crowdfunding ne permite să menținem aceasta independență a spațiului nu numai digital ci și editorial, și să ne dedicăm numai persoanelor care ne-au sprijinit și comunității însăși.
Yu Noguchi: Pe de altă parte, Liberoamérica este un spațiu unde se adună tineri, în toată funcționarea revistei și a editurii, adică, editoarele și editorii, graficienele și graficienii, scriitoarele și scriitorii, criticele și criticii, toți suntem tineri, fapt care este neobișnuit în domeniul editorial. Evident că acest lucru se datorează faptului că Liberoamérica a luat naștere într-un mediu universitar, cel puțin la început, și mergem punând la cale obiectivele noastre cu o anumită nesiguranță, în comparație cu alte reviste și edituri deja solide. Deși prin încercările și experimentele noastre care n-ar fi posibile într-o instituție sau o editură așezată, eu cred că poate să se extindă posibilitatea literaturii și a altor activități culturale mai vii.
Ona Salvat Febrero: În antologii, majoritatea autoarelor s-au născut în jurul anului 1985 și după, așa că este adevărat că propunem un prim proiect tânăr în mod deliberat, cu o ambiție cogenerațională. Asta e sigur, da, înăuntrul generației acesteia dăm voce autoarelor, în cazul acesta poetelor, de o mare diversitate. Sunt autoare din 22 țari diferite, care scriu în 5 limbi diferite și pot să aduc diverse perspective, experiențe feminine multiple. Ediția spaniolă a Liberoamericanas reunește peste 100 de poete tinere, selecționate de către editoarele noastre. Cartea va apărea în librării în noiembrie și poate fi cumpărată înainte de pe pagina (https://www.indiegogo.com/projects/liberoamericanas-100-poetas-contemporaneas-women#/).
(traducere din spaniolă în română: Yu Noguchi)
Ona Salvat Febrero estudia Lenguas y Literaturas Modernas en Barcelona, especializándose en catalán e inglés, y es editora y autora en Liberoamérica. Entre otros tipos de poesía, escribe y recite poesía escénica, a menudo en formato slam, en catalán, castellano e inglés. Sacó una plaquette de poesía en catalán llamada Agredolç, y editada por Liberoamérica. Lleva más de medio año colaborando con Liberoamérica y se encarga de los poemas en catalán que se incluirán en la versión española de Liberoamericanas.
Yu Noguchi es licenciado en Estudios Literarios Contemporáneos por la Universidad de Tokyo, Máster y Doctorando en Teoría de la Literatura y Literatura Comparada por la Universidad de Barcelona. Es especialista en literatura latinoamericana del siglo XX y miembro de Liberoamérica desde hace un año.
Yu Noguchi: Primero de todo, agradecemos mucho a Adina Mocanu que nos deje este espacio de Prăvălia culturală para presentar en Rumanía nuestra revista online Liberoamérica y sus proyectos que están en marcha. De hecho, este es nuestro primer intento de saltar la frontera lingüística a través de la publicación de un diálogo fuera de los países hispanohablantes y lusófonos. Antes que nada, sería oportuno explicar qué es Liberoamérica y qué hemos hecho hasta ahora en este espacio virtual. ¿Ona, qué puedes comentar en este respecto?
Ona Salvat Febrero: Desde Liberoamérica nos definimos como una plataforma literaria constituida en torno a la literatura contemporánea, la cultura latinoamericana, el pensamiento transnacional, la integración y la pluralidad sociales y la igualdad. En el poco más de un año que ha existido nuestra revista digital cuenta con más de 800 colaboradores y colaboradoras. Busca ser un espacio que junte y permita el diálogo de voces nuevas y jóvenes que pueden encontrarse con muchas dificultades y discriminación en el sector editorial. Hemos pasado del espacio virtual al físico ya que también organizamos lecturas en diferentes ciudades de los países donde tenemos presencia y desde hace unos meses nos estamos constituyendo como editorial, empezando por nuestro proyecto “Liberoamericanas”, una antología de poetas que ya hemos publicado en Argentina y Uruguay y que ahora estamos financiando mediante crowdfunding en España. Buscamos funcionar de manera colectiva, colaborativa y horizontal y crear un proyecto que pueda amparar a toda una generación de autores y autoras.
Yu Noguchi: El lanzamiento de “Liberoamericanas” en Argentina y Uruguay fue un paso crucial y animador, ya que su éxito nos asegura que podemos intermediar en las voces que difícilmente consiguen su presencia en el sistema editorial actual y los lectores y las lectoras que quieran escucharlas. En este sentido, es muy significativo que nuestra primera publicación física haya sido una antología de jóvenes mujeres poetas de países latinoamericanos incluyendo Brasil. Es una manifestación simbólica de nuestra posición de crear un espacio libre para todos sin ignorar las voces más débiles, como las femeninas, que todavía se suelen quedar eclipsadas a pesar del reciente auge del feminismo. Por otra parte, es también emblemático el hecho de que sea una antología latinoamericana, recordando nuestro punto de partida al momento de la fundación de Liberoamérica, que comenzó como una plataforma más bien centrada en la literatura y la cultura latinoamericana como su nombre indica, justo cuando estámos a punto de salir del regionalismo y de la geografía lingüística.
Ona Salvat Febrero: Exacto, para nosotros ha sido importante que el primer proyecto editorial sea de mujeres, en la gran mayoría de roles que permiten que exista el libro: poetas, editoras, maquetadoras… Aunque sí que es verdad que las mujeres somos mayoría en el sector editorial tradicional aún se arrastran, como en todos sitios, inercias y jerarquías que son inherentemente machistas y que obstaculizan el camino de muchas autoras con mucho talento.Nuestra voluntad de trabajar siempre con una perspectiva feminista y un funcionamiento horizontal busca contrarrestar este hecho, ofrecer un espacio alternativo a estas autoras (y autores!). Financiar el proyecto mediante el crowdfunding nos permite mantener esta independencia como espacio ya no solo digital sino editorial y debernos solo a la gente que nos ha dado apoyo y a la comunidad en sí.
Yu Noguchi: Por otra parte, Liberoamérica es un espacio donde se reúnen jóvenes, en toda la función de revista y editorial, es decir, los editoras y editores, los maquetadoras y maquetadores, los escritoras y escritores, los críticas y críticos, todos somos jóvenes, cosa que es también particular en el mundo editorial. Evidentemente es porque Liberoamérica es recién nacida en un ambiente universitario al menos al principio y vamos caminando a realizar nuestros objetivos con cierta inseguridad en comparación con otras revistas o editoriales ya establecidas. Sin embargo, a través de nuestros intentos y experimentos que no serían posibles en una institución o una editorial asentadas, yo creo que se puede ampliar la posibilidad de la literatura y otras actividades culturales más vivas[1] .
Ona Salvat Febrero: En las antologías la gran mayoría de autoras son nacidas alrededor y después del 1985, así que es cierto que nos proponemos un primer proyecto muy marcadamente y deliberadamente joven, con una ambición generacional. Eso sí, dentro de la generación damos voz a autoras, en este caso poetas, de una gran diversidad. Son autoras de 22 países diferentes, que escriben en 5 lenguas distintas y pueden aportar perspectivas muy diversas, experiencias femeninas múltiples. En la edición española de Liberoamericanasse recogerán más de 100 poetas jóvenes, seleccionadas por nuestras editoras. El libro saldrá en noviembre en librerías y se puede pre-comprar en la página del crowdfunding[2] [3] (https://www.indiegogo.com/projects/liberoamericanas-100-poetas-contemporaneas-women#/) y recibirlo en cualquier país de la Unión Europea, incluido Rumanía.