Un ce aparte și sublim: un Sant Jordi românesc la Barcelona

© Biblioteca de Catalunya – Oriol Miralles
© Biblioteca de Catalunya – Oriol Miralles

P. POPESCU e stablit de 7 ani in Catalonia. Lucrează ca freelance în diferite domenii artistice (www.popescu.cat). Interesat de literatura catalană și românească. A început să scrie cronici pentru Pravalia culturală.

 

La Diada de Sant Jordi (Ziua de Sfîntul Gheorghe), cu acest nume este cunoscută una dintre cele mai iubite și apreciate sărbători ale catalanilor. Înainte de a fi declarată Ziua internațională a cărții, catalanii deja sărbătoreau pe 23 aprilie sărbătoarea Sant Jordi, sfîntul protector al Cataloniei, ziua cărții și a trandafirului. În mod tradițional, băieții dăruiau un trandafir iubitelor lor, iar ele, la rîndul lor, le dădeau, în schimb, o carte. În ziua de azi, eliberarea moravurilor a favorizat felurite relații romantice, amoroase și literare, și fiecare dăruiește cărți și trandafiri: cupluri de îndrăgostiți: băieți sau fete…. Să respiri ambianța trepidantă din ziua de Sant Jordi este una dintre senzațiile cele mai puternice pe care le oferă orașul Barcelona, dincolo de circuitele turistice: oamenii sunt cu miile pe străzi – în ciuda faptului că e o zi lucrătoare – iar ziua devine o mare sărbătoare civică în care cărțile și trandafirii sînt protagoniștii. Librarii, bineînțeles, sînt foarte fericiți de această sărbătoare pentru că anul acesta au încasat peste 22 de milioane de euro (cu 2% mai mult decît în 2017). Au fost puse pe piață aproape 48.000 de titluri. Fericiți au fost și vînzătorii de trandafiri: au vîndut peste 7 milioane de bucăți.

©Biblioteca de Catalunya – Oriol Miralles
©Biblioteca de Catalunya – Oriol Miralles

Cu această ocazie, anul acesta, Biblioteca Națională a Cataloniei a avut lăudabila inițiativă de a găzdui, pentru prima oară în Sala Llevant, evenimentul Un Sant Jordi romanès: Nichita Stănescu, poesia i música, care a adunat la un loc în jur de 70 de iubitori de poezie printre care se aflau de asemenea și reprezentanți români din diaspora stabiliți în capitala catalană, pentru a sărbători împreună acest eveniment. Într-adevăr, seara a fost concepută ca o soirée dedicată literaturii și muzicii românești în dialog cu poezia și muzica catalană.

După cuvîntul de bun venit al traducătorului Xavier Montoliu Pauli, criticul literar catalan de origine americană, D. Sam Abrams, a citit cîteva fragmente din mesajul directoarei bibliotecii, Eugènia Serra, în care a mulțumit participanților pentru prezență și a subliniat dorința bibliotecii de a găzdui și pe viitor evenimente de acest fel. D. Sam Abrams, prefațatorul cărții, a prezentat volumul bilingv de versuri ale lui Nichita Stănescu, Ànima gramatical. Antologia poètica 1960-1984 (Palma: Lleonard Muntaner Editor, 2017, în colecția La Fosca).

Lilica Voicu-Brey, D. Sam Abrams și Xavier Montoliu Pauli ©Biblioteca de Catalunya – Oriol Miralles
Lilica Voicu-Brey, D. Sam Abrams și Xavier Montoliu Pauli ©Biblioteca de Catalunya – Oriol Miralles

În timpul discursului său, D. Sam Abrams a afirmat, printre altele, că: „La abordarea extraordinarei opere lirice a lui Nichita Stănescu, nu trebuie trecut cu vederea faptul că se bucură de o cvadruplă apartenență: poet român, poet din Europa de Est, poet european și poet internațional sau universal”. Apoi, a continuat: „Foarte curînd, Stănescu a ocupat locul central al generației lui poetice, prima generație de după război care va relua sarcina de a desfășura marele proiect de modernitate început de figuri importante precum Tudor Arghezi (1880-1967) și Lucian Blaga (1895-1961), care fuseseră pedepsiți și înlăturați, considerați de noul regim drept ermetici și mic-burghezi. Și trebuie să recunoaștem că precedentul creat de Stănescu se va extinde ca un foc necontrolat sfîrșind prin a uni tinerii poeți ai momentului. O privire rapidă asupra unor volume de versuri ca de exemplu Persoana întîia plural (1964) de Ana Blandiana sau Moartea ceasului (1966) de Marin Sorescu ne poate ajuta să ne formăm o părere despre o anumită omniprezență a exemplului lui Nichita Stănescu. Același test ar putea fi făcut și cu alți poeți ai vremii, cum ar fi Mircea Ivănescu, Ileana Mălăncioiu (1940) sau Mihail Ursachi”. A încheiat susținînd că: „impactul triumfului poetic inițial al lui Stănescu a durat toată cariera sa scurtă, dar meteorică”.

 

Xavier Montoliu Pauli a remarcat rolul deosebit al criticului D. Sam Abrams în promovarea literaturii românești în sistemul literar catalan, iar în continuare a invitat publicul să audieze cîteva poezii recitate de traducătorii și prefațatorul antologiei: Lilica Voicu-Brey (în română și catalană), Xavier Montoliu și D. Sam Abrams (în catalană) au dat glas poemelor lui Nichita în impozanta Sală Llevant de la Biblioteca Națională. Ulterior, s-a trecut la a doua parte a evenimentului, iar Xavier Montoliu a prezentat protagonistele momentului muzical: soprana Eulàlia Ara, cu o carieră artistică bogată în calitate de concertistă de o mare valoare, și pianista Lavinia Coman (recent premiată de către IPECC ‒Institut de Projecció Exterior de la Cultura Catalana) despre care traducătorul a vorbit, de asemenea, și despre fațeta sa ca traducătoare din literatura catalană în limba română și a menționat faptul important că acest concert era un omagiu adus compozitorului și poetului român Nicolae Coman (1936-2016), traducător de poezie catalană în limba română.

Lavinia Coman și Eulàlia Ara ©Biblioteca de Catalunya – Oriol Miralles
Lavinia Coman și Eulàlia Ara ©Biblioteca de Catalunya – Oriol Miralles

Tandemul muzical a oferit publicului o serie de lieder-uri din compozitorii catalani Enric Morera, Eduard Toldrà, Enric Granados, Frederic Mompou, precum și un set de piese de Nicolae Coman care, fiind prieten cu Nichita Stănescu, a muzicalizat versurile lui, cum ar fi Cîntec, interpretat în seara evenimentului („Un ce aparte și sublim”). Celelalte piese ale compozitorului român au fost: Cum totul trece, poezie de Rainer Maria Rilke (tradusă de Nicolae Coman); Culorile toamnei, a lui George Călinescu și bine-cunoscutul Pe sub flori mă legănai. Cele două compoziții care au încheiat serata au fost: El cant dels ocells și Murgulețul.

În sfîrșit, dar nu în ultimul rînd, merită menționată colaborarea cu editura Lleonard Muntaner Editor din Mallorca, care s-a implicat în propagarea poeziei românești traduse în limba catalană, dincolo de acest moment poetico-muzical. Pînă acum, în minunata colecție La Fosca, pe lîngă antologia lui Nichita Stănescu, au fost publicate operele lui Marin Sorescu (Per entre els dies / Printre zile), antologie poetică, de Corina Oproae și Xavier Montoliu cu o prefață de Francesc Parcerisas, 2013 și 2016) și cel mai recent volum de poezii al lui Mircea Cărtărescu Res. Poemes 1988-1992 (Nimic) (cu o prefață de D. Sam Abrams, tradus de Xavier Montoliu Pauli). Din opera lui Mircea Cărtărescu a mai fost publicată și traducerea realizată de Xavier Montoliu, Per què ens estimem les dones (De ce iubim femeile).

©Biblioteca de Catalunya – Oriol Miralles
©Biblioteca de Catalunya – Oriol Miralles

Înainte de a termina, anunțăm că la editura bucureșteană Meronia va apărea în curînd un volum cu articolele scrise de criticul D. Sam Abrams despre receptarea și analiza acestor trei poeți români. Cu un cuvînt-înainte al criticului Marius Chivu, această carte va fi una dintre primele semnate de un critic străin și publicată în limba română despre aceste mari voci poetice ale literelor românești.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *