Izaskun Arretxe: „obiectivul principal e ca literatura catalană să fie cunoscută și primită peste tot în lume”

 

ADINA MOCANU: Bine ai venit, Izaskun, la Prăvălia culturală! Aș vrea să încep prin a te întreba care este misiunea ta ca Directoare a Departamentului de Literatură și Gândire al Institutului Ramon Llull din Barcelona, care, după părerea mea, este unul dintre institutele cele mai active în promovarea culturii catalane în străinătate.

IZASKUN ARRETXE: Îți mulțumesc. Lucrăm pentru a internaționaliza literatura catalană, iar acest lucru înseamnă căile prin care literatura noastră ajunge în întreaga lume, fie sub forma traducerilor, fie prin prezența autorilor peste tot în străinătate sau în orice alt mod.

 

ADINA MOCANU: Care sunt obiectivele și strategiile pe care le urmați în departamentul pe care îl conduci?

IZASKUN ARRETXE: Cum îți spuneam, obiectivul principal e ca literatura catalană să fie cunoscută și primită peste tot în lume. Ca acest lucru să fie posibil, lucrăm în trei direcții.

Pe de o parte, suntem prezenți la târgurile de carte, profesioniste sau cu public, în care îi însoțim pe agenții literari (agenții, trebuie să spun, că sunt majoritatea femei) și editori, și explicăm bogăția literaturii noastre. Vorbim despre subvențiile (pentru traducere, promovare, ilustrare și mobilitate a autorilor) pe care Institutul Ramon Llull le pune la dispoziția editorilor internaționali pentru a traduce literatura catalană.

Participăm cu regularitate la târgurile de la Frankfurt, Londra, Bologna, Paris, Beijing, Istanbul, Varșovia și la BEA din SUA, iar, în mod punctual, explorăm alte târguri din întreaga lume.

La aceste târguri (dar și la altele), încercăm, de asemenea, să fim invitați de onoare, deoarece este o modalitate de a ne concentra, dintr-o perspectivă internațională, asupra literaturii noastre, prin prezența autorilor, profesioniștilor din domeniu etc.

A doua linie de lucru este cea în care literatura catalană călătorește, pe viu, prin lume, fie sub forma prezenței la festivaluri de literatură, cum ar fi lansarea operelor literare sau a altor tipuri de evenimente legate de literatură. De exemplu, în septembrie, am organizat un spațiu focus catalan la Festivalul Internațional de Literatură din Montreal, Québec, iar, în octombrie, poeta Míriam Cano a participat la Festivalul de poezie din Durban, din Africa de Sud.

A treia linie de lucru este centrată pe traducătorii literari, care sunt legătura indispensabilă pentru ca literatura noastră să devină internațională. Este important să ne asigurăm că-i avem în toate limbile și, din acest motiv, organizăm cursuri de formare etc. În acest sens, ne ajută foarte mult că există cursuri de catalană în jur de 150 de universități din întreaga lume.

În afară de aceste trei linii, avem și alte inițiative: fellowship-ul la Barcelona pentru editori și agenți internaționali în timpul Săptămânii cărții în catalană, dar și prezența programatorilor de festivaluri la festivalul de Poezie de la Barcelona etc. Adevărul este că există o mulțime de lucruri de făcut și este o plăcere să le putem duce la capăt.

 

Relația dintre literatura română și cea catalană cred că este într-un moment dulce

 

ADINA MOCANU: La începutul lunii iulie, anul trecut, ai participat la Colocviul de limbă și literatură catalană organizat de Universitatea din București și AILLC, în colaborare cu Institutul Literelor Catalane, dar și cu participarea IRL, care a avut loc la București. Cum ți s-a părut ideea acestui colocviu și ce părere ai despre relația dintre literatura catalană și literatura română?

IZASKUN ARRETXE: Colocviul m-a impresionat în mod pozitiv. Știam că va fi bine organizat, pentru că în spatele lui, printre alții, a fost și Xavier Montoliu și știu că lucrează impecabil. Dar am fost surprinsă de magnitudinea colocviului (în ceea ce privește numărul de comunicări, de participanți și de performanță) și, mai presus de toate, de calitatea organizatorilor români, care au fost la un nivel înalt atât în zona de cunoaștere a limbii, dar și a literaturii catalane. Am participat la o dezbatere între traducătorii lui Ausiàs March în limba română și maghiară, despre cum putem face față traducerii spectaculoase!

Relația dintre literatura română și cea catalană cred că este într-un moment dulce datorită muncii pe care au făcut-o mult timp atâția oameni precum Jana Balacciu Matei sau Xavier Montoliu însuși. S-au publicat multe traduceri din literatura română în catalană, dar și invers.

Într-o lume globalizată, munca de furnicuță a unui grup de oameni dedicați celor două literaturi fac posibil acest schimb literar într-un mod fecund.

 

ADINA MOCANU: La București, ai moderat masa rotundă cu titlul: Canonul: care canon? Iar alături de doi critici: D. Sam Abrams și Marius Chivu ați vorbit despre problemele pe care le-a avut canonul în literatura catalană, dar și în literatura română. De ce crezi că este important să vorbim despre canonul literar de astăzi din aceste două sisteme literare? Ce părere ai despre etichetele și categoriile literare sau ierarhiile în care sunt fixate literaturile?

IZASKUN ARRETXE: M-a interesat mult dezbaterea despre canon deoarece influențează modul în care literatura traversează granițele. În multe cazuri, internaționalizarea sa depinde tocmai de stabilirea acestui canon. Și cine îl face și cum se conformează și dacă este modificat sau nu, acestea sunt întrebări care sunt foarte importante în receptarea unei literaturi într-un alt context cultural. Perspectivele celor doi experți de categoria intelectuală lui Sam Abrams sau a lui Marius Chivu constituie repere importante.

 

este esențial să existe o bună plantație de traducători buni și am constatat că asta nu lipsește deloc în România

 

ADINA MOCANU: După colocviu, ai avut întâlniri de lucru cu agenții români interesați de literatura catalană. Ce ți-a plăcut din experiența ta la București și ce părere ai despre piața de traducerilor din catalană, în România?

IZASKUN ARRETXE: Am rămas plăcut surprinsă de interesul pentru literatura catalană din sectorul editorial, dar și de cel al traducătorilor.

Pentru a avea o bună recoltă de literatură catalană tradusă, este esențial să existe o bună plantație de traducători buni și am constatat că asta nu lipsește deloc în România. Există o tradiție îndelungată, la un nivel impresionant, cu tineri care preiau ștafeta, ceea ce ne asigură continuitatea traducerilor.

Din punctul de vedere al sectorului editorial am fost plăcut impresionată să aflu că, în România, există o mare cultură a traducerii și o curiozitate pentru alte literaturi. Acest lucru ajută foarte mult și la receptarea literaturii catalane.

 

ADINA MOCANU: Care sunt principalele proiecte ale institutului pentru următorul semestru legat de propagarea culturii, în special a literaturii catalane în străinătate?

IZASKUN ARRETXE: În afară de programele obișnuite despre care ți-am spus la început, în luna aprilie a anului prezent vom face un popas la Târgul de carte din Buenos Aires, unde Barcelona este orașul invitat de onoare. Vom realiza un program cultural, literar și profesionist. Este un proiect ambițios în care colaborăm cu Primăria Barcelonei și ICEC (Institutul Catalan al Entităților Culturale), dar ne bucurăm și de complicitatea sectorului de carte.

 


———————————————————

ADINA MOCANU: Benvolguda Izaskun, a la nostra revista Prăvălia cultural! Volia començar per preguntar-te com es la teva feina com a cap de l’àrea de Literatura i Pensament, d’un dels instituts més actius en la promoció de la cultura a l’exterior, com és l’Institut Ramon Llull, de Barcelona, per a la cultura catalana, en la meva opinió.

IZASKUN ARRETXE: Moltes gràcies. Treballem per a la internacionalització de la literatura catalana, i això vol dir pensar les maneres com la nostra literatura arriba arreu del món, ja sigui en forma de traduccions, de presència d’autors arreu del món, o de qualsevol altra manera.

 

ADINA MOCANU: Quines són els objectius i propostes que feu des del departament que dirigeixes? 

IZASKUN ARRETXE: Com et deia, l’objectiu principal és que la literatura catalana sigui coneguda i gaudida arreu del món. Per tal de fer-ho posible, treballem en tres línies.

D’una banda, la presència a Fires del llibre, professionals o de públic, on acompanyem els agents literaris (les agents, hauria de dir, que són majoritàriament dones) i editors i expliquem la riquesa de la nostra literatura i els ajuts (a la traducció, a la promoció, a la il·lustració i a la mobilitat d’autors) que l’Institut Ramon Llull posa a disposició de les editorials internacionals per traduir literatura catalana.

Assistim regularment a les fires de Frankfurt, Londres, Bolonya, París, Beijing, Istambul, Varsòvia i la BEA dels EUA, i puntualment explorem altres fires d’arreu del mon..

En aquestes fires (i en d’altres), també treballem per ser-hi Convidats d’Honor, perquè és una manera de posar el focus internacional sobre la nostra literatura, amb presència d’autors, professionals del sector, etc.

La segona línea de treball és que la literatura catalana viatgi en viu pel món, ja sigui en forma de presència a festivals de literatura com de presentació d’obres literàries o altres tipus d’actes relacionats amb la literatura. A tall d’exemple, al mes de setembre, hem fet un focus català al Festival International de Littérature de Mont-réal, al Québec, i al mes d’octubre la poeta Miriam Cano será present al Festival de poesia de Durban, a Sud-Àfrica.

I la tercera línia de treball són els traductors literaris, que són la baula imprescindible per a la internacionalització de la literatura. És important assegurar que en tenim en totes les llengües, i per això fer cursos de formació, etc. En aquest sentit, ens ajuda molt que hi hagi ensenyament de català a unes 150 universitats d’arreu del món.

A banda d’aquestes tres línies, duem a terme altres iniciatives: la fellowship a Barcelona d’editors i agents internacionals durant la Setmana del Llibre en català, la presència de programadors de festivals durant el festival Barcelona Poesia, etc. La veritat és que hi ha molta feina per fer i és un plaer poder dur-la a terme.

 

La relació entre la literatura romanesa i catalana penso que està en un moment dolç

 

ADINA MOCANU: Al començ de juliol, vas participar al Col·loqui de llengua i literatura catalanes, organitzat per la Universitat de Bucarest i l’AILLC, en col·laboració amb la Institució de les Lletres Catalanes i la participació de l’IRL, a Bucarest. Que et va semblar el plantejament d’aquest col·loqui i com veus la relació entre literatura catalana i literatura romanesa?

IZASKUN ARRETXE: El col·loqui em va impressionar molt positivament. Sabia que estaria ben organitzat, perquè darrera hi havia, entre d’altres, en Xavier Montoliu, i sé que treballa de forma impecable. Però em va sorprendre la magnitud del Col·loqui (en nombre de ponències, assistents i nivell) i, sobretot, la qualitat dels professionals de la part romanesa, d’un altíssim nivell i coneixement de la llengua i literatura catalanes. Vaig assistir a un debat entre els traductors d’Ausiàs March al romanès i a l’hongarès sobre com encarar-ne la traducció espectacular!

La relació entre la literatura romanesa i catalana penso que està en un moment dolç gràcies a la feina que durant tant de temps han fet tanta gent com ara la Jana Balacciu Matei o el mateix Xavier Montoliu. S’estan publicant moltes traduccions de literatura romanesa en català i a la inversa. En un món globalitzat, la feina de formigueta d’un grup de gent compromesa amb les dues literatures està fent possible aquest intercanvi literari de manera molt fecunda.

 

ADINA MOCANU: A Bucarest, has moderat la taula rodona amb el títol: El cànon: quin cànon? I amb la participació de dos crítics: D. Sam Abrams i Marius Chivu sobre els problemes que posa el cànon en la literatura catalana i també la romanesa. Per què creus que és important fer un debat sobre el cànon literari avui en dia des d’aquests dos sistemes literaris? Què penses sobre les etiquetes literàries, categories o jerarquies entre literatures?

IZASKUN ARRETXE: Em va interessar molt el debat sobre el canon, perquè influeix molt en com les literatures travessen fronteres. En molts casos, la seva internacionalització depèn precisament de l’establiement d’aquest canon. I qui el fa, i com es conforma, i si és inalterable o no, són preguntes que tenen molta trascendència en la recepció d’una literatura en un altre context cultural. Les mirades de dos experts de la categoria intel·lectual de Sam Abrams i Marius Chivu van ser molt il·luminadores.

 

és imprescindible que hi hagi un bon planter de traductors, i vaig constatar que això és així a Romania

 

ADINA MOCANU: Posteriormente al col·loqui vas poder mantenir reunions de treball amb agents romanesos interessats per la literatura catalana. Quines coses tan agradat més de la teva experiència en Bucarest i com veus el mercat de les traduccions del català a Romania? 

IZASKUN ARRETXE: M’ha sorprès molt positivament l’interès per la literatura catalana per part del sector editorial i de traductors.

Per tenir una bona collita de literatura catalana en traducció, és imprescindible que hi hagi un bon planter de traductors, i vaig constatar que això és així a Romania. Hi ha una llarga tradició, i amb un nivel impressionant, però també gent més jove que va agafant el relleu, i això ens assegura la continuïtat de les traduccions.

Des del punt de vista del sector editorial, em va agradar constatar que a Romania hi ha una gran cultura de la traducció i molta curiositat per les altres literatures. Això ajuda moltíssim en la recepció de la literatura catalana.

 

ADINA MOCANU: Quins són els projectes principals de l’institut per al proper curs per donar a conèixer la cultura, i especialment, la literatura catalanes a l’exterior?

IZASKUN ARRETXE: A banda dels programes regulars que t’explicava al principi, a l’abril de l’any vinent farem un gran desembarcament a la Feria del Libro de Buenos Aires, on Barcelona és la Ciutat convidada. Hi durem a terme un programa cultural, literari i profesional. És un projecte molt ambiciós que estem treballant amb l’Ajuntament de Barcelona i l’ICEC i amb la complicitat del sector del llibre.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *