ADINA MOCANU a terminat un doctorat în Studii culturale la Universitatea din Barcelona. Este cercetătoare la Centre de Recerca Teoria, Gènere, Sexualitat. O interesează studiile de gen, teoria feministă, teoria politică, studiile despre copilăriei și literatură comparată.
E începutul lui iulie, iar în București are loc ediția a XVIII a Colocviul Internațional de Limbă și Literatură Catalană. E pentru a doua oară când capitala României e amfitrioana culturii catalane. Organizat de Asociația Internațională de Limbă și Literatură Catalană (AILLC), Universitatea din București, în colaborare cu Institutul Literelor Catalane și Centrul de Lingvistică Comparată și Cognitivism (CLCC), colocviul s-a desfășurat de-a lungul a patru zile, într-o armonie academică: sesiuni de comunicări urmate de conferințe plenare. La colocviu au participat peste 130 de cercetători și filologi catalani și români interesați de domeniul catalanisticii și profesori veniți din Cehia, Elveția, Franța, Germania, Israel, Italia, Polonia, România, Rusia, Spania, Statele Unite ale Americii, Ungaria şi Serbia, care au abordat teme ştiinţifice din domeniul limbii, literaturii, traductologiei și didacticii catalane.
Conferința inaugurală, cu titlul „Traducerile din catalană în română – şuvoaie purtătoare de istorii care redau istoria” („Les traduccions del català al romanès – rierols que porten històries per explicar la història”), a fost susținută de traducătoarea Jana Balacciu Matei (Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti” din Bucureşti). La sesiunea de deschidere a colocviului au participat: Liviu Papadima, prorectorul Universității din București, Liviu Franga, decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Ileana-Maria Ratcu, prodecan, Mianda Cioba, directoarea departamentului, Jana Balacciu Matei, președinta colocviului și Toni Ferrando, președintele AILLC. Sesiunile de comunicări au fost grupate în patru secțiuni:
1. Secţiunea Catalana și limbile romanice: studii comparative în sincronie și în diacronie – Conferinţa «De unde vin cauzalele?: între gramaticalizare şi localizare», prezentată de prof. Manuel Pérez Saldanya (Universitatea din Valencia).
2. Secţiunea Influența clasicilor literaturii universale asupra literaturii catalane – Conferinţa «Triptic de traducere: Víctor Català, Salvador Espriu şi Carme Riera», prezentată de prof. Francesco Ardolino (Universitatea din Barcelona).
3. Secţiunea Figura traducătorului (din și înspre catalană) și rolul acestuia – Conferinţa «Traducători de încredere sau încrederea traducătorilor şi a editorilor în perioada postbelică», prezentată de prof. Montserrat Bacardí (Universitatea Autonomă din Barcelona).
4. Secţiunea Didactica limbii catalane ca limbă străină și noile tehnologii. Prezenţa noilor tehnologii în sala de clasă a devenit o realitate. Care sunt avantajele şi inconvenientele folosirii ei?, prezentată de prof. Lídia Pons (Universitatea din Barcelona).
Încheierea oficială a colocviului a fost făcută de către profesorii Toni Ferrando, președintele AILLC și Sanda Reinheimer Rîpeanu, președinta onorifică a colocviului.
Pe lângă conferințele propriu-zise au fost întâlniri muzicale la Palatul Cantacuzino, actualmente sediul Muzeului George Enescu. Soprana Simona Jidveanu, acompaniată de pianista și traducătoarea Lavinia Coman au oferit un spectacol de poezie și piese muzicale catalane și românești. S-au ascultat creațiile lui Enric Morera, Eduard Toldrà, Enric Granados, Frederic Mompou, George Enescu și Nicolae Coman. Discuțiile, din pauzele pieselor, dintre muzică și literatură au fascinat publicul prezent. A fost o atmosferă eclectică în Bucureștiul decadent.
Cele patru zile de colocviu au fost completate de prezentări literare. O discuție pe marginea canonului literar „Canonul: care canon?” moderată de Izaskun Arretxe, directoarea Departamentului Literatură și Gândire al Institutului Ramon Llull, la care a participat criticul american, stabilit la Barcelona, D. Sam Abrams, alături de Marius Chivu scriitor și critic român. S-a vorbit despre starea literaturii astăzi atât la nivel universal cât și local, cum se stabilește canonul și problematica pe care o pune, care sunt avantajele și dezavantajele atunci când se hotărăște unul în fiecare literatură și de ce e necesar să existe totuși un canon. Aceste discuții au fost reluate și la prezentarea de carte de la finalul colocviului. Cu această ocazie a fost lansat volumul Între Beckley şi Bucureşti: Marin Sorescu, Nichita Stănescu şi Mircea Cărtărescu citiţi la Barcelona de un critic american (Editura Meronia, 2018), pe care criticul D. Sam Abrams l-a scris cu ocazia apariției traducerilor, în limba catalană, a trei scriitori români: Marin Sorescu, Nichita Stănescu și Mircea Cărtărescu. Alături de autor a fost și criticul literar Marius Chivu, iar întâlnirea a avut loc în Muzeul Național al Literaturii române. Așadar, oaspeții au avut ocazia nu doar de a cunoaște o interpretare nouă, originală a creației celor trei autori, dar și să facă o plimbare literară prin muzeul propriu-zis.
Impresiile și părerile, legăturile și relațiile de colaborare între participanții străini, dar și localnici au fost conturate și în diverse spații culturale: muzee, librării, străzile bucureștene, o scurtă excursie la Sinaia, sau vizitarea unor clădiri importante din istoria capitalei. Acest colocviu a fost, poate, o dovadă că puntea care s-a creat între literatura catalană și cea românească e de lungă durată.