FILIT-Iași, sau despre bucuria infinită a lecturii – interviu cu scriitorul catalan Lluís-Anton Baulenas

 

MARIA-SABINA DRAGA ALEXANDRU este conferențiar universitar doctor la Departmentul de Engleză, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. Predă și scrie despre literaturi americane etnice, postcolonialism și multiculturalism și traduce literatură catalană contemporană în limba romană. Acum lucrează la o carte despre dimensiunea globală a literaturii americane moderne și la traducerea celui mai recent roman al lui Lluís-Anton Baulenas, Doamna cu macara.

 

Se spune ca azi nu se mai citește ca altădată, sau că, în orice caz, tinerii din ziua de azi nu mai citesc. Liceenii din Iași, membri ai unor cluburi de lectură ca Alecart sau Logos, conduse respectiv de talentatele și dedicatele profesoare de română Nicoleta Munteanu și Serinella Zara, ca și alți liceeni din Iași care nu merg la cluburi de lectură, dar iubesc literatura, ar contrazice însă o astfel de afirmație. Revista Alecart, scrisă și ea de liceeni talentați, probabil criticii literari ai viitorului, abundă în articole despre privilegiul pe care îl constituie pentru un tânăr bucuria de a citi. Cum să nu citim, când cititul este cea mai importantă cale de a învăța despre viață? Literatura nu pare a fi fost niciodată mai acasă în România decât în timpul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere FILIT-Iași. Iar FILIT este, pentru oricare dintre participanți, un miracol al bucuriei de a sărbători scrisul și cititul și, prin ele, viața însăși, în ciuda oricăror dezamăgiri politice ale vremurilor în care trăim.

Anul acesta, FILIT, ajuns la a șasea ediție, s-a desfășurat între 3-7 octombrie. Fondat în 2013 de un trio de scriitori ieșeni entuziaști – Florin Lăzărescu, Lucian Dan Teodorovici și Dan Lungu – FILIT a devenit repede unul dintre cele mai dinamice evenimente din viața culturală românească. Finanțat de Consiliul Județean Iași și organizat prin intermediului Muzeului Național al Literaturii Române din Iași, cu multiplele sale filiale și case memoriale (știm doar că atâția scriitori români importanți, în frunte cu Mihai Eminescu și Ion Creangă, provin din această parte a țării!), festivalul se recomandă din capul locului ca o minunată ocazie de a celebra excelența literaturii române, dar și vizibilitatea sa internațională, din ce în ce mai demnă de luat în seamă. Traducerea literară – modalitatea de a comunica prin literatură – este la loc de cinste la FILIT, și din prezența sa vine și unicitatea acestui festival. Locul important acordat traducerilor literare și traducătorilor transformă festivalul într-un mediu internațional și face dreptate popularității semnificative a traducerilor în spațiul literar românesc și interesului cititorilor români pentru literatura străină în general.

Centrul festivalului a fost, ca întotdeauna, Piața Unirii, dar întreg orașul era plin de afișe și anunțuri legate de FILIT imposibil de ignorat, grație graficii superbe a Teodorei Rogoz. Imaginile s-au inspirat anul acesta din Micul prinț al lui Antoine de Saint-Exupéry și au fost însuflețite, ca întotdeauna – ca să-l cităm pe jurnalistul și prezentatorul Cătălin Sava – de „omulețul verde, care ne pune la citit”. Cortul FILIT din Piața Unirii, sediu al multor întâlniri cu scriitori, al unor maratoane de poezie, proză și lectură care au animat publicul entuziast zile și nopți întregi, dar și al multor relaxate gustări și degustări de vinuri care, ca și literatura, se află aici acasă.

Festivalul, de mare bogăție și varietate, a cuprins numeroase secțiuni, cum ar fi: „Scriitori printre liceeni” (la licee din Iași ca Colegiul Național, Colegiul Național de Artă Octav Băncilă); „Casa copilăriei” (Palatul Copiilor Iași); Întâlnirile Alecart (organizate și moderate de Emil și Nicoleta Munteanu și dublate de revista cu același nume); Întâlnirile Clubului Logos (organizate și moderate de Serinella Zara); Scriitori în centru (cu scriitori români și străini puși în dialoguri pe care nici ei nu și le-ar fi imaginat, dar care au generat minunate discuții literare); Atelierele Ars traducendi (concentrate pe arta traducerii și constând în întâlniri între traducători din și în română), și altele.

A fost lansată seria Scriitori de poveste, un splendid proiect FILIT tipărit în condiții grafice excepționale de Editura Muzeelor Literare Iași și constând în unsprezece monografii romanțate, dintr-o perspectivă mai degrabă contemporană, care demonstrează actualitatea acestor scriitori, dar stabilește și un fel de complicitate cu autorii contemporani care le-au respus povestea. Sub titlul Povestea lui…, citim despre: Vasile Alecsandri (Adela Greceanu), Otilia Cazimir (de Simona Antonescu), Ion Creangă (Andrei Crăciun), Mihai Codreanu (de Dan Coman), Dosoftei (Cristian Fulaș), Mihai Eminescu (Florina Ilis), Nicolae Gane (Iulian Ciocan), Vasile Pogor (Mihai Buzea), Mihail Sadoveanu (Tudor Ganea), Costache Negruzzi (Bogdan Răileanu), George Topârceanu (Alex Tocilescu).

Au fost prezenți un număr impresionant de scriitori străini, ca Iuri Andruhovici (Ucraina), Jean-Baptiste Aubert (Franța), Lluís-Anton Baulenas (Catalonia), Jonathan Franzen (SUA), Veronica Roth (SUA), Sylvie Germain (Franța), Eduardo Caballero (Spania), Carl Frode Tiller (Norvegia), Kamila Shamsie (Pakistan/ Marea Britanie), Jón Kalman Stefánsson (Islanda), Eric Vuillard (Franța). Scriitorii români prezenți au venit din țară, dar și de peste hotare, într-o minunată reuniune a literelor românești de pretutindeni: Gabriela Adameșteanu, Oana Arion, Simona Antonescu, Mihai Buzea, Nichita Danilov, Luca Dinulescu, Carmen Firan, Mihai Ignat, Tudor Ganea, Florina Ilis, Cristina Nemerovschi, Ioan Es. Pop, Adina Rosetti, Dorina Rusu, Alex Tocilescu, Irina Teodorescu. O surpriză extraordinară pentru mine – dar, se pare, nu pentru FILIT – a fost numărul mare în care au fost prezenți traducătorii de literatură română în diferite limbi străine native, care vorbeau românește incredibil de bine: din Italia (Bruno Mazzoni, Mauro Barindi), din Polonia (Olga Bartosiewicz, Radosława Janowska-Lascar), din Spania (Elena Borrás García), din Franța (Nicolas Cavaillès, Florica Ciodaru-Courriol, Jean-Louis Courriol, Philippe Louubière), din Catalonia (Antònia Escandell Tur), din Norvegia (Steinar Lone), din Suedia (Inger Johansson), din Germania (Eva Ruth Wemme). O parte dintre acești scriitori au fost oaspeții Serilor FILIT, la Teatrul Dramatic Vasile Alecsandri, un edificiu demn de comparație cu Opera din Paris. Au vorbit acolo, în dialog cu publicul, scriitori de talia lui Jonathan Franzen, dar și tineri autori spectaculoși ca Veronica Roth, sau jurnaliști de mare curaj și talent literar ca Adelin Petrișor, Viorel Ilișoi și Eugen Istodor (al căror dialog spumos a dat suflet ultimei seri a festivalului, fiind postat live pe site).

Pare imposibil să facem dreptate într-o modestă cronică de festival celor peste 130 de evenimente și expoziții din festival, la care, conform sitului FILIT, au participat 34000 de spectatori și 300 de invitați din toată lumea. După cum remarca Monica Salvan, organizatorul pe direcția relații internaționale, într-un interviu acordat Observatorului cultural cu privire la ediția din 2014, acest festival este însă, în primul rând, un unicat, și aceasta prin cele două merite importante legate de vizibilitatea spațiului literar încurajează românesc: el încurajează scriitorii români din diaspora să mențină legături cu țara și creează o platformă de întâlniri între traducători, mai ales traducătorii de literatură română.

Deloc în ultimul rând, FILIT 2018 a fost un mare prilej de a sărbători popularitatea crescândă a literaturii catalane în România, prin prezența celui mai tradus scriitor catalan contemporan: Lluís-Anton Baulenas, propus organizatorilor de către traducătorul catalan Xavier Montoliu Pauli, care participase și el la ediția FILIT din 2017. Patru dintre romanele sale au fost traduse în limba română (Pentru un sac de oase și Nasul lui Mussolini au apărut în 2010 la Editura Meteor, în traducerea Oanei-Dana Balas, Firul de argint  la Editura Meronia, 2009 și Fericirea, Editura Meteor, 2014, în traducerea Mariei-Sabina Draga Alexandru). Există planuri pentru viitor, despre care scriitorul a dezvăluit, în ziua a doua a festivalului, câteva secrete entuziaștilor săi interlocutori din clubul de lectură Logos, care îi citiseră toate cele patru romane și i-au pus întrebări vădind o competență literară care ar onora un critic literar lansat. Dialogul cu scriitorul român Bogdan Răileanu, din ziua a patra, a dezvăluit câteva secrete ale actului scrisului, printre care și bucuria de a scrie într-o limbă minoritară, dar de mare tradiție literară, despre care încă se știe prea puțin: limba catalană. În dialogul cu Bogdan Răileanu, scriitorul catalan, pentru care am avut plăcerea să fiu interpret, a vorbit în limba sa, care a putut fi astfel auzită la FILIT împreună cu mărturisirile sale despre ce înseamnă să trăiești din scris atunci când scrisul, mai mult decât un act creativ, este un act de afirmare a unei culturi. Despre aceste lucruri aflăm mai multe din interviul pe care mi l-a acordat.

Maria-Sabina Draga Alexandru, Florin Lăzărescu și Lluís-Anton Baulenas

 

MARIA-SABINA DRAGA ALEXANDRU: Lluís-Anton Baulenas, tocmai ai participat la FILIT 2018, acest festival internațional de literatură și traducere care, de șase ani încoace, are la Iași o tradiție foarte frumoasă.Cum ți s-a părut festivalul și orașul însuși?

LLUIS-ANTON BAULENAS: Mi s-a părut un festival de foarte bună calitate, centru de întâlnire al profesioniștilor din sectorul cărții, cu un public tânăr foarte activ, care citește mult și e interesat de literatură. Tinerii se implică foarte mult, unii dintre ei vor săscrie și pun întrebări despre actul scrisului, și acest lucru e minunat. Am descoperit la Iași o bogată tradiție culturală și literară și o viață literară foarte activă.

 

MARIA-SABINA DRAGA ALEXANDRU: Ce impresie ți-au făcut întâlnirile cu alți scriitori și traducători de la FILIT?

LLUIS-ANTON BAULENAS: Ceea ce face ca FILIT să fiecu adevărat special e faptul că nu este doar o întâlnire între autori, ci și între traducători, și asta îi dă o mare deschidere  profesională și internațională.

 

MARIA-SABINA DRAGA ALEXANDRU: Cum poate fi comparat FILIT cu târgurile internaționale de carte de la București și din străinătate? La București ai participat la o ediție Bookfest în 2011 și ai fost invitat și la multe târguri de carte din alte țări. 

LLUIS-ANTON BAULENAS: Atmosfera de la FILIT e mult mai intens literară, se vede clar că e un festival și nu doar un târg de carte comercial, ca cele de la București sau din alte locuri.

 

MARIA-SABINA DRAGA ALEXANDRU: Ești scriitorul catalan contemporan cel mai tradus înRomania (patru romane, și există planuri pentru noi traduceri în viitor). Ce relație ai cu publicul român și cu România în general?

LLUIS-ANTON BAULENAS: Sunt foarte încântat de acest interes și intenționez să aflu mai multe despre țară și despre măsura în care cititorii români se implică în actul lecturii. Publicul român citește mult, dar poate că ar fi nevoie de mai multă publicitate pentru literatura catalană.

 

MARIA-SABINA DRAGA ALEXANDRU: Care crezi că este funcția pe care literatura ar trebui să o aibă în lumea în care trăim? Crezi că această funcție este îndeplinită în România?

LLUIS-ANTON BAULENAS: Literatura ne ajută să ne folosim capacitatea de a avea și exprima opinii, ne întărește relația cu propriul spațiu privat, și astfel ne ajută să avem păreri personale și generale despre societate, este un mod de a acumula mai multe elemente de reflecție asupra lumii contemporane.

 

MARIA-SABINA DRAGA ALEXANDRU: Cum a fost întâlnirea cu elevii clubului de lectură Logos al liceului Mihai Eminescu din Iași, condus de profesoara Serinella Zara? Cum ți s-a părut dinamica clubului de lectură și atitudinea elevilor față de literatură? Ce întrebări ți s-au pus despre cariera ta în general și despre romanul Fericirea în particular?

LLUIS-ANTON BAULENAS: Elevii proveneau de la mai multe licee din Iași și au arătat mult interes pentru viața unui scriitor profesionist, cu dificultățile sale. Au pus întrebări foarte pertinente asupra literaturii și asupra a ceea ce are de oferit din punct de vedere literar o națiune mică, așa cum e cea catalană, cu limba sa proprie. Au arătat mult interes pentru limba catalană și situația sa, în contextul general literar și lingvistic. Moderatoarea a citit câteva fragmente din Fericirea, ceea ce i-a stimulat pe elevi să pună întrebări despre inspirația scriitoricească, despre construcția argumentului și, mai ales, despre importanța documentării. A fost o sesiune deosebit de interesantă.

 

MARIA-SABINA DRAGA ALEXANDRU: Cum ți s-a părut dialogul despre viața scriitoricească cu scriitorul român Bogdan Răileanu? Ce puncte comune ați găsit, în ciuda diferențelor evidente de stil și abordare? Ce impresie ți-a făcut publicul, mai ales tinerii care visează și ei să scrie și care au pus întrebări foarte concrete despre procesul creației? Ar trebui să adaugăm poate că la această întâlnire ai vorbit în catalană și publicul a avut ocazia să audă sonoritățile limbii.

LLUIS-ANTON BAULENAS: Întâlnirea cu Bogdan Răileanu, un autor foarte diferit de mine, a fost de mare folos publicului în sensul că a evidențiat două puncte de vedere distincte asupra creației. A fost foarte interesantă prezența unor cititori foarte tineri, care își doreau și ei să scrie și care ne-au cerut sfaturi în această privință. Din păcate, cum știm, nu există o rețetă magică. Desigur, atât Răileanu cât și eu însumi am încercat să descriem puțin spațiul creației, vocația, dorința comunicării și, mai ales, necesitatea ca un scriitor să dea dovadă de calm, umilință, răbdare și, mai ales, rezistență. Faptul că am putut vorbi în catalană, grație prezenței tale, a dat naștere unor întrebări interesante despre diversitatea lingvistică.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *