îi scapără mercurul prin sânge

Fotografie arhiva autoarei   OANA HEMEN. poetă. dramaturg. 25. Cleveland, Ohio. motto: ”noi o știm doar în treacăt, ca un fulger încet / pe care îl uiți mai apoi”   1. extraordinar și nul apăruse într-o sâmbătă noapte, credeai că o iubești. ea își înmuia buzele în vin franțuzesc ca-ntr-un atlas de anatomie. obsesivă și fără prieteni. acolo. unde ultima oară a spart raftul din frigider. și chiar și așa, neatentă, cu genunchii juliți și atât de stricătoare, în bucătăria strâmtă ieșeau la suprafață, nesupuși, copiii ei. și pentru că o chinuiai. te jucai. apoi iar o chinuiai. copiii îi mâncau …

Ana Săndulescu în dialog cu Adrian G. Romila

Despre cenaclul OuTopos din Iași, despre scris, debut, prietenii și alte curiozități   “OuTopos a fost, pentru toți, o experiență decisivă, nu neapărat o trambulină de lansare, fiindcă după ce grupul s-a destrămat fiecare a apucat pe un drum care n-avea legătură cu OuTopos. Dar îl prelungea, inconștient, ne formaserăm intelectual acolo.”   Adrian G. Romila – arhiva personală   ADRIAN G. ROMILA (n. 1974) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Alexandru I. Cuza” din Iaşi. În 2005 a finalizat un doctorat în folclor şi antropologie culturală. A debutat în revista clubului literar OuTopos, în 1996. A publicat volumele …

Los soldados. Historias de Ferentari de Adrian Schiop (Soldații. Poveste din Ferentari)

Fragmento traducido por CRISTINA RUIZ ADRIAN SCHIOP estudió en la Facultad de Psicología y Ciencias de la Educación, tiene un máster en lingüística en la Universidad de Cluj-Napoca y un doctorado en antropología en la Universidad de Bucarest. Escribió varios libros pero la más conocida es Los soldados. Historias de Ferentari (Soldații. Poveste din Ferentari), sobre la vida diaria de las personas que viven en un barrio pobre de Bucarest, Ferentari. Su novela hace hincapié en temas como la homosexualidad, la etnia romaní, la pobreza y la sexualidad.   Adrian Schiop, Soldații. Poveste din Ferentari, Editura Polirom, pp. 36-39   Hay …

Canada și minoritățile sexuale – în dialog cu Angelica Fabri

Interviu realizat de MARIA CERNAT În urmă cu câteva săptămâni, când încă se discuta intens despre schimbarea constituției, am decis să discut cu ANGELICA FABRI. Cum pe rețelele sociale circulau povești de groază spuse de conaționali plecați în Canada privind ”prăpădul” făcut de comunitatea LGBTQ+, am considerat că este bine să avem un punct de vedere alternativ. Doamna Fabri locuiește de opt ani în Canada, este sociolog și implicată într-o organizație cu obiective în domeniul ecologiei. Înainte de a-i da cuvântul, voi face câteva precizări de ordin general cu privire la țara care s-a aflat în ultima vreme în centrul …

creta va minți asfaltul

Fotografie din arhiva autorului   VLAD MUȘAT (n. 29.09.1988, Băicoi, județul Prahova) a publicat poezie în revistele Familia nr. 7- 8 (iulie-august 2017), Meridianul Cultural Romanesc nr.12 (octombrie-noiembrie-decembrie 2017), New York Time Magazin Special nr. 920 (februarie 2018), Sintagme Literare nr. 2/31 (martie 2018), Alchemia nr. 2 (mai 2018), Literadura nr.8 (iunie 2018), Qpoem (revista online). În prezent este rezident al programului de mentorat Qreon (Mihok Tamas), ce are ca scop publicarea volumului de debut la editura Cartea Românească.   Sațietate în gură gust amar metamorfoza fluturilor din sucul gastric încerci să-mi faci felul vreau și desert înghit cu noduri …

Manuela Boatcă: Telciu Summer School reunites critical perspectives from academia, theater and cinema, and the art world more generally in one place under one topic, once a year.

  MANUELA BOATCĂ is Professor of Sociology with a focus on macrosociology and Head of School of the Global Studies Programme at the Albert-Ludwigs-University Freiburg, Germany. She was Visiting Professor at IUPERJ, Rio de Janeiro in 2007/08 and Professor of Sociology of Global Inequalities at the Latin American Institute of the Freie Universität Berlin from 2012 to 2015. Her work on world-systems analysis, postcolonial and decolonial perspectives, gender in modernity/coloniality and the geopolitics of knowledge in Eastern Europe and Latin America has appeared in the Journal of World-Systems Research, Cultural Studies, South Atlantic Quarterly, Political Power and Social Theory, Social …

Revista VISAT

XAVIER MONTOLIU PAULI (coordonatorul dosarului) Proiectul unui site închinat traducerii literare la PEN Club Catalan s-a născut în anul 2006 după ce Comitetul de Traducere și Drepturi Lingvistice al PEN Clubului Catalan lucrase la el din 2004. Revista VISAT este concepută ca un agent de difuzare al literaturii catalane în spaţiul internaţional. Proiectul a fost înfiinţat de scriitoarea și traducătoarea slovenă stablilită la Barcelona, Simona Škrabec. Primul număr al revistei a apărut în ianuarie 2006 și, de atunci, au fost publicate 25 de numere, ultimul fiind consacrat relaţiilor literare catalano-române din punctul de vedere al traducerilor.   Site-ul VISAT este organizat în patru mari zone de interes:  –Traducerile din literatura catalană: …

Traducerile literare catalano-române: un dialog tot mai intens

DIANA MOȚOC este lector universitar doctor la Departamentul de Limbi Moderne Aplicate, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. A obţinut doctoratul în traductologie la Universitatea de Vest din Timişoara, cu teza Traducerea, loc de întâlnire a culturilor şi limbilor catalană şi română. Studiu de caz: culturemul. A tradus poezie şi proză din literatura spaniolă şi catalană (Quim Monzó, Guadalajara, și Miquel Rayó Ferrer, Unghia fiarei).   Traducerea este un loc privilegiat al întâlnirii culturale, mai ales a culturilor mai puțin cunoscute, așa cum este cazul culturilor catalană și română, care, din cauza momentelor neprielnice ale istoriei, s-au aflat puțin în contact până în urmă cu câteva decenii, adică …

Despre traducerea Manuscrisului lui Pedrolo în românește

  MARIA-SABINA DRAGA ALEXANDRU este conferențiar universitar doctor la Departmentul de Engleză, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. Predă și scrie despre literaturi americane etnice, postcolonialism și multiculturalism și traduce literatură catalană contemporană în limba romană. Acum lucrează la o carte despre dimensiunea globală a literaturii americane moderne și la traducerea celui mai recent roman al lui Lluís-Anton Baulenas, Doamna cu macara.   În cartea sa Despre traducere (2004), Paul Ricoeur afirmă că traducerile sunt promotorii ideali ai unui model de succes pentru paradigma politică și culturală a unei Europe a viitorului, în care comunicarea transfrontalieră ar trebui să …

De ce-ul unei colecții

JANA BALACCIU MATEI este, din 1998, editoarea colecției „Biblioteca de Cultură Catalană” publicată de Editura Meronia din București. A tradus peste 20 de volume din catalană, între care nume de referință ale acestei literaturi (Mercè Rodoreda, Pere Calders, Joan Sales, Blai Bonet, Jaume Cabré, Carme Riera etc. Autorul ei „de căpătâi” rămâne Ramon Llull, marele „postmodern” catalan din sec. XIII-XIV.   Mă întrebam ce problemă să tratez în articolul care mi se ceruse pentru numărul de primăvară al revistei Visat, consacrat traducerilor românești din și în catalană. Îmi era limpede că trebuia să pornească din experiența proprie, dar aveam îndoieli că, …