Un time capsule melancolic

Andreea POP Iulian Bocai, Constantin, Polirom, 2019     Constantin e cel de-al doilea roman pe care Iulian Bocai îl publică într-un interval destul de scurt (aproximativ un an de zile separă cele două apariții editoriale), un autor care revine, astfel, după un debut destul de vehiculat în cadrul discuțiilor literare mai recente, cu o narațiune ce abundă într-o fină intuiție a lucrurilor. Și în Ciudata și înduioșătoarea viață a lui Priță Barsacu principiul era oarecum unul asemănător: povestea naratorului copil, urmărită de-a lungul traiectoriei sale scurte și razante prin satul sudic (Oltenia, mai precis) până la un deznodământ tragic, …

Pentru mine, traducerea înseamnă a transmite povestea altcuiva

Monica Manolachi în dialog cu traducătoarea literară Gabi Reigh „…aș compara traducerea cu ascultarea. Trebuie să fii un „ascultător“ sensibil față de vocea pe care o traduci dacă vrei să o lași să se audă din nou așa cum s-a auzit la început.”     La sfârșitul lunii octombrie 2019, a avut loc la Institutul de Cercetări pentru Limbi Moderne din Londra conferința “Translating Women: breaking borders and building bridges in the English-language book industry”, la care au participat editori, traducători, autori, profesori de literatură și cercetători din mai multe zone ale globului. Cu această ocazie, Gabi Reigh a fost …

Volumul de poezie al scriitoarei Marta Petreu, Apocalipsa după Marta, a fost tradus recent în limba catalană

  Editura catalană Associació Pont del Petroli, înființată la Badalona acum 20 de ani, a publicat de curînd o antologie bilingvă din poezia Martei Petreu, Apocalipsis segons Marta / Apocalipsa după Marta. Versiunea catalană este semnată de Jana Balacciu Matei și Xavier Montoliu Pauli. Prin amabilitatea editorilor -Joan Puche și Paco Fanés- publicăm întreaga prefață semnată de criticul american stabilit de cîteva decenii la Barcelona, D. Sam Abrams. Textul original din catalană este tradus de Jana Balacciu Matei. Scriitoarea Marta Petreu este deja cunoscută de public catalan. În perioada 29 aprilie – 4 mai 2016 a participat în cadrul turneului catalan la Festivalul …

Sunt gata să sar la gâtul hipopotamilor sociali

  LUCIAN PETRU BALAN, născut în Botoşani 14 aprilie 1994, corporatist din Iaşi, a absolvit în 2016 Facultatea de Litere – Traduceri (germană -franceză) în cadrul UAIC Iaşi.  Mai poate fi citit in Hyperion (nr.300/ 4-5-6 2019), Supercluster revista Apostrof, Septembrie 2019. A primit Marele Premiu al concursului național de Poezie „Costache Conachi” (2018). A susţinut lecturi publice: “Turist in Iasi. Acasa pentru cei plecati”, FILIT ediția a VI-a si ediția a VII-a, “Nepotu’ lui Thoreau” (noiembrie 2018), Salonul de literatură Junimea, „Poeți la Meru”, ediția a IV-a. **** Motto: “Eu sunt boala mea şi trupul meu.” (Irvin D. Yalom, …

În mine nu mai e nimic transparent

ELENA BĂLĂȘANU, n. 24 noiembrie 1982 la Caracal, a absolvit Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, secția Română-Engleză. A obținut numeroase premii literare, printre care Premiul special pentru un autor din Oltenia la Concursul Naţional de Poezie „Traian Demetrescu”, Craiova, 2019, Marele premiul la Concursul Național de Poezie „Panait Cerna”, Tulcea, 2018. Versurile i-au fost publicate în Mozaicul, Scrisul Românesc, Prăvălia culturală, Sud – Literatura Sudului/Sudul în literatură, Argos, precum și în antologiile Caietele revistei „Sud” nr. 4/2005 și Literatura tânără 2007, volum alcătuit de Irina Petraş, Cluj‐Napoca: Casa Cărții de Ştiință, 2007.   *** imperfecţiuni un lichid vâscos şi …

De la vest la est, de la est la vest. (Di)Viziuni poetice ale similarității după 1989

  Miercuri, 4 decembrie 2019, ora 18:00, la Goethe-Institut Bukarest (Calea Dorobanți nr. 32, Pavilion 32, București), va avea loc evenimenul De la vest la est, de la est la vest. (Di)Viziuni poetice ale similarității după 1989. Evenimentul își ia ca punct de reper contextul internațional al anului 1989, zidurile subiective ale limbajului, barierele fizice și ideologice care divid și produc noi schimbări. Invitați: Teodor Dună, Adela Greceanu, Andra Rotaru, Saviana Stănescu, Răzvan Țupa. Lectura scriitorilor este precedată de un panel moderat de Nona Rapotan. Evenimentul va fi deschis de Susanne Teichmann, Directoarea Departamentului de Informații și Bibliotecă din cadrul …

Culese din Telciu: Artă și activism politic

  După lansarea la Târgu Mureş, Sibiu, Cluj-Napoca şi Zalău, spectacolul-lectură „Povestea Gaborilor din Telciu” ajunge la Bucureşti. Piesa este scrisă de actrița Mădălina Brândușe împreună cu actorul și regizorul Andrei Șerban, în urma rezidenţei lor în cadrul programului “Culese din Telciu. Rezidențe de cercetare și creație artistică”. Textul din care cei doi vor citi vineri la Bucureşti are la bază o serie de 13 interviuri, din perioada iulie-august 2019, cu membrii unei familii de romi gabori din Telciu, Bistriţa Năsăud. 24 ani din viaţa lor povestiți prin 9 monoloage: despre meserii tradiționale pe cale de dispariție, despre migratie, relaţii …

prin traducere opera străină devine în mare măsură românească, primește o altă viață

CRISTINA GODUN, conferențiar doctor în cadrul Departamentului de Filologie Rusă și Slavă al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. Interesul pentru literatura polonă contemporană, reflectat de studii de literatură comparată, dramaturgie, reportaj literar, publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate, precum și de numeroase traduceri literare (30 de volume) se împletește cu preocuparea pentru probleme de limbă, stilistică funcțională și teoria traducerii. ~~~ Daniela Hendea: Cum v-ați dat seama că doriți să faceți din traducerea literară o carieră? A existat un moment decisiv, o revelație peste noapte, sau o realizare treptată? Cristina Godun: Aș putea …

Puțină viață

  Jesica Baciu, Jes, Nemira, 2019 Andreea Pop     Pentru un debut, Jes e un volum aproape suspect de natural, cu un aer relaxat și proaspăt, chiar dacă unele texte adunate aici au apărut în presa culturală încă de acum câțiva ani, în revista Steaua, mai exact. Jesica Baciu scrie niște poeme care lasă impresia, mai mult decât orice, a unei familiarități vecine cu statusurile de pe rețelele sociale; vorbesc, altfel spus, despre lucruri destul de generale – mai mult sau mai puțin mileniale, pentru că trendurile sociologice nu fac carieră aici –, fiind empatice cu și atente la …

„Am scos din mizerie România cu banii noștri”

  ALEXANDRA VOIVOZEANU este interesată mai ales de migrația românilor pentru muncă în străinătate. Este autoarea unei teze de doctorat care analizează detașarea muncitorilor români, în sectoarele de construcții și industria cărnii, în Germania – urmărind aspecte legate de precaritate, dinamicile dintre actorii formali și informali implicați în procesul de recrutare și abordări ale sindicatelor germane față de acești lucrători. A scris următoarele texte de teatru: Detașat (în cadrul programului de Rezidențe Drama 5/Reactor de Creație și Experiment), Țuhaus și Primii bani (în cadrul programului de rezidențe Culese din Telciu).   „La vârsta de 48 de ani, mi-am luat lumea …