Iuliana Lungu: avem nevoie de convingeri pentru a ne simți întregi

©Sash Segal   “Convingerile noastre nu trăiesc dacă nu le oferim ocazia să lupte.” Thomas Mann   Prăvălia Culturală: Ce reprezintă și cum apare o convingere? Iuliana Lungu: Despre noțiunea de convingere, precum și procesul formării ei, am găsit eseul lui H. R. Patapievici, Despre convingeri, credinţe şi certitudini, în Dilema Veche, nr. 135, din 25 Aug 2006, care, dintre toate sursele cercetate, mi s-a părut că reușește să creeze o imagine clară și fidelă stării de a fi convins de certitudinea existenței a ceva ce nu se vede. Așa încât, negăsind cuvinte mai potrivite pentru a răspunde acestei prime …

Convingeri și paradigme culturale

CRISTIAN LUGUZAN e sociolog, doctorand la Universitatea din Edinburgh, specializat în sociologie politică, mișcări sociale. Îi place să se contrazică, pe Facebook, cu oamenii.    O convingere e mai mult decât o idee primită de-a gata, o prejudecată sau încăpățânarea de a avea mereu dreptate. Anumite „adevăruri” ajung să ne fie mai apropiate, să facă parte din identitatea noastră. Nu e nici măcar o credință, care ține de un anumit proces constant de îndoială și reafirmare. O convingere, odată stabilită, nu necesită alte dovezi sau reafirmări. Convingerile apar atunci când ideilor nu li se opune suficientă rezistență, fie pentru că ele …

Oameni sau principii?

CRISTI NEDELCU este jurnalist și scriitor. A debutat în 1992 în revista Dilema și a colaborat cu mai multe reviste literare – Dilema, Scrisul Românesc, Mozaicul (unde în prezent deține cronica teatrală). În același timp a activat în televiziune, unde a condus câteva posturi TV (Terra Sat Craiova, TVS Craiova, Alege TV). În 2008 a publicat volumul de teatru Vești proaste, iar în 2013 cartea Lumea-ntreagă e o scenă/lumea-ntreagă e un show. Paradigme culturale ale societăților.   Îl cunoști de mult timp. Chiar poți spune că îți este prieten. Aveți afinități intelectuale sau sociale, rezonați la lucruri comune, împărtășiți experiențe plăcute. Apoi, deodată, societatea este străbătută de o falie și …

Cred că…

MARIUS DOBRIN   Cred în bunul simț. Cred în flexibilitate și în bună credința, în capacitatea de înțelegere cu celălalt. Știu că fiecare avem tăria opiniunilor noastre, dar cred în necesitatea de a accepta un dram din dreptatea celuilalt. Și să i-o spunem. Cred că fac bine atunci cânf fac ceva și, totodată, știu că simpla intenție bună nu e de ajuns pentru ca la destinație să fie benefică fapta mea. Greșesc și uneori nu îmi dau seama unde am greșit. Alteori, da, și mi-e greu să recunosc sau să repar. Dar toate faptele vin în mod firesc și nu …

Despre convingeri, deadline-uri și delfini

ANA-CRISTINA BĂDIȚA, psihoterapeut.   În acest moment, apucându-mă să răspund la interviul despre convingeri, sunt exemplul viu al modului în care functionează ele. Pentru început, să vedem ce sunt acestea: niște idei stabile și bine înrădăcinate despre noi și despre ceilalți care ne determină modul de a procesa informația în prezent și, prin urmare, de a acționa. Ni s-au format în timp, din interacțiuni repetate, constante, cu mediul (de la părinți, bunici, până la colegi, vecinii din curtea blocului, proful de mate, coordonatorul de licență și colegii de ieșit la fumat). Am început să scriu cu gândul, ulterior conștientizat, că …

Credinţa (ca şi iubirea)

LORENA STUPARU este cercetător ştiinţific gradul III la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale “Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române, doctor în filozofie al Universităţii din Bucureşti (2004), cu teza “Simbolul în viziunea lui Mircea Eliade. Religie, hermeneutică şi atitudine estetică”, coordonată de profesorul Ion Ianoşi, absolventă a Programului de Studii Postdoctorale al Universităţii din Bucureşti derulat în 2010-2013 în domeniul ştiinţelor politice.   Mai întâi, cred că este evident din titlu că nu mă voi referi aici la credinţă în sens filozofic, etic sau ideologic. Potrivit accepţiunii riguroase (dacă acest lucru are vreo importanţă în ordinea religiosului, …

FLORIN BUZDUGAN a absolvit studiile universitare de licență în cadrul Facultății de Litere, Universitatea „Dunărea de Jos”. Masteratul și l-a făcut în Teoria Literaturii și Literatură Comparată, Universitatea din București, cu o teză de master despre teoria contrafactualului; în prezent, urmează studii doctorale la Facultatea de Litere, Universitatea din București, continuând cercetările în ceea ce privește conceptul de contrafactual. În prezent, se ocupă de Traducerile de Sâmbătă, un proiect cultural care se axează pe traduceri literare și teoria traducerii.   într-o zi ceea ce îmi este mai apropiat mai drag va dispărea – se va estompa lumina, figurile încețoșate amintiri licărind în …

Canada și minoritățile sexuale – în dialog cu Angelica Fabri

Interviu realizat de MARIA CERNAT În urmă cu câteva săptămâni, când încă se discuta intens despre schimbarea constituției, am decis să discut cu ANGELICA FABRI. Cum pe rețelele sociale circulau povești de groază spuse de conaționali plecați în Canada privind ”prăpădul” făcut de comunitatea LGBTQ+, am considerat că este bine să avem un punct de vedere alternativ. Doamna Fabri locuiește de opt ani în Canada, este sociolog și implicată într-o organizație cu obiective în domeniul ecologiei. Înainte de a-i da cuvântul, voi face câteva precizări de ordin general cu privire la țara care s-a aflat în ultima vreme în centrul …